Destinul industriilor ţărăneşti între idealizarea interbelică şi dezintegrarea comunistă. Studiu de caz: statutul micii industrii chiabureşti în arcul intracarpatic mureşean

  • Subiect: Studiul aduce la lumină presiunile şi acţiunea deliberată ale statului comunist orientată asupra confiscărilor proprietăţilor private asupra utilajelor ţărăneşti cum ar fi în special morile, cu scopul direct de eradicare a unei elite de management din ierarhia economică a satului- morarul. Cercetarea aceasta încearcă să pună în balanţă, pe de-o parte efectele naţionalităţii de la 1948 asupra industriilor proprii, iar pe de altă parte statutul morarului în comunităţile rurale şi urbane. Acesta nu era doar modelul de prosperitate în lumea satului, ci deţinea şi rolul de elită catalizatoare a energiilor productive, un model de antreprenor şi un bun administrator al tehnicilor populare inovative folosite de exemplu în instalaţiile hidraulice ţărăneşti utilizând în mod ingenios energia râurilor din bazinul hidrografic al regiunii intracarpatice pe care am ales-o pentru această cercetare. Statutul special deţinut de morar a determinat ca agresivitatea regimului comunist proaspăt instalat să se îndrepte şi asupra acestei categorii socio-profesionale ducând în final la eliminarea completă a acesteia prin diverse forme de abuz. Aceste măsuri radicale au dus la dispariţia unei multitudini de componente etno-culturale care considerăm că merită a fi analizate din perspectiva etno istoriei şi ulterior comparate şi integrate din punct de vedere etnologic în studii asupra aspectelor legate de cultura populară şi a civilizaţiei.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Etnografie
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis: ActaMP
  • Editura: Porolissum
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXIX; anul 2017; seria istorie-etnografie
  • Paginaţia: 375-394
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  29 / 39   >  >|