Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Zneamănul - simbol funerar în Banatul Montan

  • Subiect: Un sens deosebit al termenului „zneamăn”, dincolo de cel strict topografic, este acela legat de materializarea existenţei mormintelor în cimitire prin amplasarea unor bolovani sau lespezi din piatră sumar fasonate pe locul unde este înmormântat cineva. Sub aspectul etimologic cuvântul „zneamăn” este derivat din termenul „znamen”, cu sensul de „semn” sau „simbol” şi poate fi întâlnit astăzi cu aceeaşi semnificaţie la popoarele de origine slavă. Un sens deosebit al termenului „zneamăn”, dincolo de cel strict topografic, este acela legat de materializarea existenţei mormintelor în cimitire prin amplasarea unor bolovani sau lespezi din piatră sumar fasonate pe locul unde este înmormântat cineva, alături de crucile de lemn specifice ritualului creştin. Sub aspectul etimologic cuvântul „zneamăn” este derivat din termenul „znamen”, cu sensul de „semn” sau „simbol” şi poate fi întâlnit astăzi cu aceeaşi semnificaţie la popoarele de origine slavă. În cadrul obiceiurilor de înmormântare, în satele din zona Banatului Montan se împletesc ritualuri creştine cu reminiscenţe ale unor ritualuri arhaice. Zneamănul şi crucea vin din două lumi diferite, una arhaică, păgână şi alta mai nouă, creştină. Între aceste două elemente s-a produs o convergenţă în timp, dictată de domeniul comun de manifestare, în final câştigând teren ritualul funerar creştin. Termenul „zneamăn” (cu formele sale locale: „zleamnă”, „znamăn”) derivat din „znamen” a fost probabil introdus în lexicul funerar după oficializarea limbii slave ca limbă bisericească începând cu secolul al X-lea. Elementul arhaic a rămas ca o simplă prezenţă, golit de încărcătura spirituală iniţială, dar încadrată material în noul ritual. Deşi semnificaţiile vechilor obiceiuri s-au pierdut în timp, ele s-au perpetuat prin diferite practici compatibile cu ritualul creştin.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: I. Etnoreligie
  • Vezi publicația: Tibiscum
  • Editura: Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş
  • Loc publicare: Caransebeş
  • Anul publicaţiei: 2000
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: X; anul 2000; subtitlu: Studii şi Comunicări de Etnografie-Istorie. Volum omagial dedicat memoriei lui Marian Gumă, coleg şi prieten; seria Etnografie-Istorie
  • Paginaţia: 181-188
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  16 / 37   >  >|