Implicaţiile reformelor agrare asupra aşezărilor rurale din Bărăgan la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX

  • Subiect: În comparaţie cu alte zone, la începutul secolului al XIX-lea, Bărăganul era slab populat, aspect ce este atestat de harta rusă din 1835, completată în 1853. Acest peisaj rural de la jumătatea secolului al XIX-lea se va schimba radical odată cu înfăptuirea reformelor agrare, care au avut consecinţe nu numai economice, sociale şi politice, ci şi demografice. Împroprietări rea sătenilor a favorizat dezvoltarea unor aşezări mai vechi şi apariţia altora mai noi. Fără a subaprecia rolul reformei agrare din 1864 şi împroprietărirea însurăţeilor, cel puţin pentru sudul Bărăganului, cel mai mare rol I-au avut împroprietăririle de după 1889. Implicaţiile acestor reforme au însemnat de fapt, o nouă geografie umană a Bărăganului, caracterizată printr-un peisaj demografic ce se deosebeşte radical de cel care exista la jumătatea secolului XIX.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istorie - Arheologie
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Judeţean Călăraşi
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 1985
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: I; anul 1985
  • Paginaţia: 161-166
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  24 / 37   >  >|