Quelques considérations sur des puits rituels énéolithiques

  • TITLU în română: Câteva consideraţii asupra puţurilor rituale eneolitice
  • Subiect: Ne-am îndreptat atenţia asupra unei mici secţiuni din bogata categorie a bothros-urilor şi anume gropile-fântâni sau puţurile, din perioada neo-eneolitică. Pornind de la descoperirile din Banat, ce datează dintr-o perioadă anterioară culturii Tiszapolgar, am prezentat o parte a unor astfel de obiective, de la noi şi din Ungaria, şi am încercat să interpretăm, pe baza simbolisticii din literatura de specialitate, latura lor sacră. Au fost analizate astfel de gropi descoperite în aşezările de la: Parţa (3 obiective), Cuptoare-Sfogea, Sarvas, Füzeszabony, Poiana în Pisc, Truseşti, Hăbăşeşti. Din cele nouă obiective amintite aici, două sunt plasate în centrul aşezărilor - Szarvas şi Füzeszabony, patru în interior - Parţa obiectivul 1 şi 2, Truseşti, Hăbăseşti şi trei la marginea aşezărilor – Parţa, obiectivul 3, Cuptoare – Sfogea, Caşolţ-Poiana în Pisc. Cu excepţia obiectivului 2 de la Parţa şi a puţului de la Hăbăşeşti, considerate de autorii cercetărilor ca fântâni, despre toate celelalte s-a afirmat că au avut un rol în practicarea anumitor ritualuri. Pornind de la analiza dispunerii în cadrul sitului şi de la conţinutul lor, se discută asupra simbolismului unor elemente specifice celor doi factori luaţi în discuţie: centru, un anume tip de fortificaţii, cifra 5, galbenul şi negrul, lutul, ţapul şi iepurele, cifra 2, amfora, triunghiul, toporul. Interpretarea caracterului sacru al acestor descoperiri arheologice se bazează strict pe simbolistica consacrată de literatura de specialitate. Este foarte greu să dovedim că întreaga gamă a acestor simboluri a fost percepută ca atare de populaţiile preistorice. Cert este că practicile lor se legau de pământ, cer şi vegetaţie, apă şi foc, de centru, de naştere, moarte, regenerare şi fertilitate, de zeiţa mamă şi acolitul ei masculin.
  • Limba de redactare: franceză, română
  • Secţiunea: Préhistoire
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Dunării de Jos
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 2008
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXIV; anul 2008
  • Paginaţia: 45-61
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  5 / 32   >  >|