Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

The anthropomorphous clay figurines from Gumelniţa tell settlements at Teiu (Argeş county). A preliminary approach

  • TITLU în română: Figurinele antropomorfe de lut din aşezările din tell-ul Gumelniţa de la Teiu (judeţul Argeş). O abordare preliminară
  • Subiect: Localitatea Teiu situată în sud-estul judeţului Argeş este cunoscută în literatura arheologică prin intermediul celor două aşezări preistorice de tip tell descoperite şi cercetate în apropierea satului Teiu-Vale. Din punct de vedere geografic, cele două situri sunt amplasate în Câmpia Piteştiului, la o altitudine de circa 200 m, iar distanţa între cele două tell-uri este de 3 km. Cercetările de suprafaţă efectuate în perioada 1956-1958 de Ion Nania, au atras atenţia asupra potenţialului arheologic al acestui sit preistoric (Nania 1967, 7; Nania 2004, 94). Colectivul de cercetare a fost alcătuit din Sebastian Morintz, responsabil, din partea Institutului de Arheologie, şi de doi muzeografi de la Piteşti, Ion Nania (1934-2009) şi Marinel Popescu. Documentaţia şantierului arheologic de la Teiu nu s-a păstrat, astfel încât este imposibil de reconstituit imaginea de ansamblu a tehnicii de săpătură, a manierei de lucru şi a evoluţiei cercetării. Aşezarea-tell nr.1a fost împrejmuită cu un şanţ circular şi val de pământ. În privinţa stratigrafiei, informaţiile de care dispunem nu sunt unitare şi concordante. Astfel, Sebastian Morintz vorbeşte de trei niveluri de locuire arse (Morintz 1962, 279), pe când Ion Nania menţionează cinci niveluri, punând accentul pe descrierea situaţiei nivelului 2, cel mai bogat în depuneri arheologice (Nania 1976, 7-23 pe larg, sintetizat la Măndescu 2003, 61-63, fig. 3). Încadrarea ambelor tell-uri de la Teiu în faza B a culturii Gumelniţa a fost făcută după analiza inventarului descoperit în locuinţele de suprafaţă din cele două situri, inventar ceramic, numeroase figurine antropomorfe şi zoomorfe, dar şi material litic, unelte din os şi corn (săpăligi, brăzdar de plug) etc. Piesele de metal (cupru) sunt rare: un ac, două străpungătoare şi un topor-ciocan – Hammeraxt – de tip Vidra (Morintz 1962, 278; Nania 1967, 17). Plastica de la Teiu are cele mai multe din caracteristicile şi canoanele plasticii Gumelniţa. Statuetele antropomorfe, zoomorfe, aşa-numitele reprezentări de mobilier, vase şi piese miniaturale cu valoare de simbol (pandantive-topor, greutăţi de lut, coarne de consacrare) reflectă aspecte importante ale vieţii spirituale ale comunităţilor Gumelniţa B1 de la Teiu. În studiul de faţă ne-am propus câteva consideraţii preliminare asupra pieselor antropomorfe, urmând ca celelalte categorii ale plasticii de la Teiu să facă obiectul unui volum special. După aspectul general (pastă, modelare, gestualitate), plastica antropomorfă de la Teiu poate fi împărţită în două mari categorii. O altă trăsătură generală a lotului de la Teiu o constituie lipsa de preocupare pentru reprezentarea elementelor anatomice ale feţei, redate invariabil prin tipul cu nasul probabil în urma unor proceduri de magie. Statuetele antropomorfe descoperite la Teiu reprezintă majoritar personaje în picioare. Poziţia mâinilor coroborată cu alte elemente are un rol precis ca semnificaţie în gestualitatea artei preistorice. Sugerarea stării de graviditate a fost realizată în mai multe modalităţi. Astfel, la unele statuete au fost rupte capul şi mâinile în scopul evidenţierii abdomenului fertil, redat printr-o bombare exagerată (2689, 2692). Fragmentul de statuetă cu pântecul proeminent, denivelat sub forma unui sul ar putea fi legat de un ritual de fertilitate (1549). În privinţa îmbinărilor de semne care dau complexitate desenului, putem vorbi de nişte structuri simbolice care aveau cu siguranţă o anumită valoare şi semnificaţie pentru membrii comunităţilor eneolitice de la Teiu. Pe numeroase piese s-au aplicat înţepături fine sau chiar împunsături în cadrul unor probabile ritualuri de magie. O discuţie aparte merită aşa numitul ,,decor” spiralic şi în benzi formate din linii incizate mai mult sau mai puţin oblic, specific culturii Cucuteni, figurat pe statuetele gumelniţene care aparţin fazei B1(607, 1530, 1537, 1542, 1544, 1548, 1565, 1574, 2067, 2069, 2073, 2079 ). Statuetele reprezintă majoritar personaje feminine, dar piesele cu nr. 603, 1552 sau 1553 pot fi încadrate în categoria statuetelor androgine asemănătoare ca tradiţie cu statuetele androgine descoperite în mediu cucutenian la Dumeşti, dar şi în aşezarea gumelniţeană de la Morteni. Analiza atentă a stilului modelării, dublată de cea a desenelor incizate pot atesta mai mulţi „autori” ai statuetelor, fapt confirmat şi de analizele microscopice şi XRF calciu-titan. Din punct de vedere al semnificaţiei considerăm că termenul de ornament sau decor este impropriu cel puţin pentru lotul de statuete de la Teiu, de aceea am preferat utilizarea expresiei desen incizat. Deci, desenul alcătuit din semne geometric-abstracte incizate pe suprafaţa statuetelor nu are o funcţie decorativă, ornamentală, ci, mai degrabă, una simbolică, de reprezentare.
  • Limba de redactare: engleză, română
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Dunării de Jos
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 2011
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVIII; anul 2011; subtitlu: Orient şi Occident
  • Paginaţia: 75-92
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  10 / 25   >  >|