Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

ON THE HUMAN CONTROL OF THE WORLD ACCORDING TO SCIENCE IN THE PRESENT TECHNOLOGICAL SOCIETY

  • TITLU în română: CONTROLUL UMAN AL LUMII ÎN ACORD CU ŞTIINŢA ÎN SOCIETATEA TEHNOLOGICĂ MODERNĂ
  • Subiect: Titlul subînţelege pandemia ca dovadă a capacităţii slabe / cel puţin discutabile a oamenilor de a controla lumea. Totuşi, aşa cum pandemia ca atare nu este un simplu fenomen biologic, ci unul social-biologic, la fel implicaţia de mai sus este falsă, deoarece oamenii nu constituie o entitate omogenă în faţa naturii / pandemiei. Diviziunile sociale multiple explică atât faptul că responsabilitatea pentru crearea pandemiei nu este aceeaşi pentru toţi oamenii (şi nu a fost, chiar cu mult înainte de pandemie), că urmările pandemiei nu sunt suportate de toţi în mod egal (şi nu au fost, chiar cu mult înainte de pandemie) şi nici că problema controlului lumii este abordată în acelaşi mod de către toţi.De fapt, lucrarea doar schiţează o investigaţie a controlului uman asupra lumii, mai degrabă ecou al coexistenţei fragilităţii umane şi a condiţiilor societale care o slăbesc sau întăresc / o creează.Controlul este aspectul intenţional–iar în cel uman acest intenţional este legat de valori şi nu numai de adaptările făcutede „structura maşină‖ a vieţii în sine –şi astfel rezultatele directeale intenţiilor umane pot fi puse faţă în faţă cu urmările lor mai largi şi indirecte. Acesta este motivul acestei schiţe. Şi, deoarece relaţia este mediată de cunoaştere, mai precis de ştiinţă, contradicţiile dintre diferitele tipuri de intenţii şi rezultatele vizibile prezente dezmint imaginea festivă din diferite origini cu privire la progresul incontestabil în controlul uman al lumii.În acest sens, se arată că progresele fragmentare în ştiinţă şi tehnologie –indiferent de utilizarea generală a aplicaţiilor lor –nu converg către controlul unitar, coerent şi eficient al lumii şi mai puţin spre un control uman.Capacitatea de a controla lumea şi starea de fragilitatea oamenilor suntcriterii reciproce, întrucât depind de clasa şi de apartenenţa la comunitate a individului. Se evidenţiază dialectica procesului de control de către individ-colectivitate-specie. Ce înseamnă controlul –mult dincolo de discuţiile bine cunoscute despre semnificaţiile originale ale (cuvântului) ciberneticii –şi ce înseamnă controlul uman sunt întrebări doar deschise în lucrare.Dacă unele aspecte ale stilului ar putea sugera un „manifest‖ care evidenţiază o atitudine aspră faţă de corelaţiile analizate de cercetarea ştiinţifică a relaţiilor om-natură şi om-om, este din cauza momentului de urgenţă mondialăcare provoacă soluţionarea contradicţiilor: care nu sunt noi, dar au intrat în faza furtunii incontrolabile.În general, toate manifestele s-au bazat pe credinţa autorilor că au răspuns la momente unice din istoria umană.Prezentul articol, contribuind la demonstraţiile ştiinţifice despre relaţiile de mai sus şi condiţiile de soluţionare a acestora, arată una dintre concluziile acestor demonstraţii drept caracteristică a momentului prezent: că nu mai există timp şi spaţiu pentru desfăşurarea în continuare a modelului cognitiv şi social care nu controlează situaţia de urgenţă mondială. // The paper sketches an investigation of the human control of the world rather echoing the coexistenceof human brittleness with the societal conditions that weaken or strengthen/ even create it.The reason of this sketch is that the control is the intentional aspect of human activities –and for humans this intentional aspect is related to values, and not onlyto adaptations made by the ―machine structure‖ of life itself –and thus the direct results of the human intentions can be confronted with their broader and indirect consequences. And, because this relationship is mediated by knowledge, more precisely by science, the contradictions between various types of intentions and the present visible results of their consequent actions deny the festive image from different origins about the incontestable progress in the human control of the world.In this sense, the point is that fragmented advances in science and technology –regardless of the general use of their application –do not converge towards unitary, coherent and effective control of the world and even less towards human control.The capacity to control the world and the state of fragility of humans are mutual criteria, insomuch as they depend on the class and community membership of the individual. The dialecti of the individual‘s-community‘s-species‘ control in the world is highlighted. What does contro mean –much beyond the well-known discussions about the original meanings of (the word) cybernetics –and what does human control mean are questions that the paper only opens.
  • Limba de redactare: engleză
  • Vezi publicația: Noema
  • Editura: Academiei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2020
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XIX; anul 2020
  • Paginaţia: 165-205
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  8 / 23   >  >|