Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Salsovia: chronological landmarks

  • TITLU în română: Salsovia: repere cronologice
  • Subiect: Cetatea Salsovia, aflată pe un promontoriu la marginea de vest a com. Mahmudia, jud. Tulcea, este printre primele a cărui nume antic a fost identificat în Dobrogea. Până de curând nu a fost cercetată prin săpături arheologice sistematice sau de salvare, astfel că, cele câteva repere ale istoriei sale au fost schiţate cu ajutorul izvoarelor antice şi a descoperirilor întâmplătoare. Dintre acestea din urmă cele mai importante sunt inscripţiile, a căror editare succesivă a prilejuit interpretări şi nuanţări, uneori contradictorii. În acest sens amintim aici doar ipoteza formulată de V. Pârvan, după care cetatea ar fi fost părăsită în urma catastrofei lui Valens. În campaniile din 2004 şi 2007 au fost practicate două secţiuni în cetate (S I şi S III) şi altele două în zona extramurană de vest (S II şi S IV). Deşi în cea mai mare parte suprafeţele cercetate erau afectate de intervenţii antropice anterioare, au fost descoperite mai multe edificii, din care se remarcă o clădire cu mai multe încăperi şi un segment al zidului de incintă. Cele patru niveluri de locuire identificate în cetate sunt datate în sec. IV-VI p.Chr., infirmând astfel teoria încetării locuirii după dezastrul de la Adrianopole. Aceiaşi încadrare cronologică o are şi materialul arheologic publicat în articol. Ultimul nivel de locuire la Sasovia a fost distrus de un eveniment violent. Pe baza datării materialului studiat şi a analogiilor cu alte situri din zonă F. Topoleanu consideră că acest eveniment ar fi putut surveni în 559 p.Chr., cu ocazia raidului cutrigurilor. Evenimentul a fost surprins stratigrafic şi la Halmyris pe nivelul 10 care prezintă urme puternice de incendiere. De altfel, corelarea stratigrafiei dar şi analogiile descoperirilor din cele două cetăţi vecine, au stat permanent în atenţia autorilor. Alte explicaţii pentru incendierea sitului sunt totuşi posibile. În sfârşit, cele doua campanii de cercetări arheologice sistematice,au prilejuit şi unele corecţii şi completări la informaţiile transmise până acum de literatura de specialitate. Dintre acestea amintim aici doar de constatarea grosimii reale a zidului de incintă, 2,40 m, şi a faptului că, după încetarea locuirii în cetate, la jumătatea sec. VI p.Chr., nu se confirmă existenţa locuirii medieval.
  • Limba de redactare: engleză
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 2012
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 10; anul 2012; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie; serie nouă
  • Paginaţia: 101-144
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  7 / 21   >  >|