Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Unele probleme despre Proslavita

  • Subiect: În evul mediu, ca şi în antichitate, pe malul dobrogean al Dunării s-au dezvoltat multe şi înfloritoare aşezări portuare. Stau mărturie ruinele a peste douăzeci de cetăţi în care se găsesc urme numeroase de viaţă medievală. Dar, deşi sursele (bizantine şi ruseşti) din veacurile X-XII vorbesc în câteva rânduri despre mulţimea oraşelor dunărene, numele unora dintre ele răzbate până la noi cu greu, iar al altora, deloc. Articolul este dedicat analizei documentelor (mai ales cartografice) care menţionează toponimul Proslaviţa. Identificarea Proslaviţei a fost (şi este încă) adesea asociată cu cea a oraşului bulgăresc Preslavul Mic. De aceea vom găsi toponimul implicat (în majoritatea cazurilor) în discuţiile privind localizarea cetăţii menţionate, fapt ce a complicat nespus această problemă de geografie istorică ponto-dunăreană. Tocmai pentru a o descâlci, articolul va urmări strict modul în care s-a pus de-a lungul timpului problema localizării Proslaviţei, discutând separat aceea privind Preslavul Mic. În măsura în care oraşul bulgăresc se află în Bulgaria de nord-est fireşte că toponimul dunărean Proslaviţa nu are nicio legătură cu Preslavul (Mare sau Mic). Ţinând cont de situaţia descoperirilor arheologice din colţul de nord-est al Dobrogei (ca şi de poziţia numelui pe hărţile vechi) autorul crede că se poate admite identificarea Proslatviţei ( = Bruscaviţa) cu aşezarea medievală din teritoriul satului Prislava ( = Nufăru) aşa cum s-a propus (ce-i drept, fără argumente) încă de acum o jumătate de veac.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Muzeul Delta Dunării
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 1991
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: X; anul 1991; subtitlu: Studii şi comunicări de istorie veche, arheologie şi numismatică; serie veche
  • Paginaţia: 399-409 (I); 371-375 (II)
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  42 / 51   >  >|