Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Analizele compoziţiei metalice a pieselor de harnaşament şi mărgelelor de argint de la Agighiol şi comparaţia lor cu monedele histriene de argint de la Capul Dolojman

  • Subiect: Analizele fluorescenţei cu raze X ale celor 19 piese de harnaşament şi 13 mărgele de la Agighiol arată că acestea constau în principal din argint, aur şi cupru; că la unele piese s-a adăugat cupru pentru întărirea aliajului; că unele falere erau aurite şi conţineau mai mult aur în protomă. Analizele fluorescenţei cu raze X ale celor zece oboli histrieni din prima grupă stilistică şi ponderală (475-410 a.Chr.), respectiv ale celor trei didrahme şi ale celor 26 oboli din a doua grupă (410-380 a. Chr. chiar până la mijlocul secolului) au arătat că acestea constau în principal din argint; obolii mai timpurii conţineau un procent mai mare de cupru şi plumb decât cei mai târzii; cuprul şi plumbul din compoziţie nu proveneau dintr-un aliaj intenţionat ci se datorau procesului de extragere a argintul din minereu, argintul nefiind purificat de aceste elemente. Falerele şi mărgelele se deosebesc de monede în privinţa aurului şi a argintului, deosebiri explicabile funcţional şi tehnologic: majoritatea falerelor erau aurite iar monedele erau făcute din argint mai curat. Monedele şi falerele se deosebesc în privinţa oligoelementelor, a fierului şi a bismutului, datorită originilor diferite ale minereurilor din care s-a extras argintul. Falerele şi mărgelele nu puteau proveni din monede histriene de argint topite.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 2019
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 17; anul 2019; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie; serie nouă
  • Paginaţia: 7-26
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  2 / 18   >  >|