Asociaţii şi grupări ale germanilor din Banatul Montan 1918–1940

  • Subiect: Capacitatea oamenilor pentru depăşirea dificultăţilor, continua adaptare, dar şi progresul şi evoluţia costantă, provin din faptul că sunt fiinţe sociale, formează comunităţi, asociindu‑se în diferite grupuri tematice. Acestea sunt constituite pe baza unor comune interese, afecţiuni şi planuri de viitor, ilustrate de diverse aspecte ale vieţii personale sau publice. Având un domeniu de interes clar definit şi explorat, asociaţiile de diferite tipuri au un rol deosebit de important în cadrul structurii sociale comunitare. Ele au menirea satisfacerii unor nevoi specifice omului, în calitatea sa de fiinţă creatoare, politică, artistică, gregară sau chiar ludică. Reunind, într‑un cadru relativ organizat, mai mulţi indivizi legaţi prin moduri de gândire, profesii şi meserii, hobby‑uri, simpatii şi antipatii asemănătoare, grupurile creează legături inter‑personale şi contribuie astfel la întărirea coeziunii într‑un habitat uman. Aceste legături sunt cu atât mai puternice cu cât sunt motivate de câştigarea ori păstrarea unor drepturi şi avantaje de natură economică, socială sau politică. Dacă adăugăm la cele menţionate anterior factorul unui grup etnic minoritar, dominat în plan colectiv de o atitudine mentală şi comportamentală combativă, generată de păstrarea propriei identităţi culturale, lingvistice şi religioase, atunci reuniunile formate pe baza relaţiilor inter‑personale au o deosebită importanţă pentru structura socială a comunităţii cercetate. Cazul germanilor din Banatul Montan pe durata anilor interbelici este relevant în acest sens.
  • Limba de redactare: română (rezumat în engleză)
  • Vezi publicația: Tibiscum
  • Editura: Mega
  • Loc publicare: Cluj-Napoca
  • Anul publicaţiei: 2018
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VIII; anul 2018; subtitlu: Tibiscum - Serie Nouă; seria Istorie - Arheologie - Etnografie
  • Paginaţia: 219-240
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  17 / 24   >  >|