Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

O mănăstire închinată eroilor Marii Uniri: „Sfântul Ilie Proorocul” din Topliţa (judeţul Harghita) / A holy monastery dedicated to the heroes of the Great Union: „Saint Elijah the Prophet” from Topliţa (Harghita county)

  • Subiect: Biserica de lemn a Mănăstirii Sf. Ilie Proorocul din Topliţa, biserică ridicată în Transilvania, dar cu certe influenţe moldoveneşti, a fost construită în anul 1847 în satul Stânceni din judeţul Mureş şi a fost mutată în 1911 în Topliţa de către Episcopul Caransebeşului, Elie Miron Cristea, pentru a fi ferită de demolare. Între 1924-1927 biserica a fost restaurată sub supravegherea Secţiunii pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice şi înzestrată, fiind destinată a deveni biserică a mănăstirii înfiinţată de Patriarhul Miron Cristea „ca să proslăvească în veci numele Domnului şi să se pomenească în ea ostaşii români căzuţi pe strămoşescul pământ al Basarabiei, al Bucovinei şi al Ardealului, pentru dezrobirea lor; în cripta amenajată sub biserică urmau să fie înmormântaţi membrii familiei ctitorului. Componenta cea mai veche şi mai importantă din punct de vedere arhitectural şi istoric a ansamblului mănăstirii este biserica de lemn. Aceasta este o biserică blockbau, cu plan triconc, cu abside poligonale la exterior şi interior şi cu pronaos poligonal. Accesul în biserică, pe latura de sud a pronaosului, este protejat de un pridvor surmontat de clopotniţă. La interior absidele şi pronaosul sunt acoperite cu „calote” din triunghiuri curbe pe baze octogonale, iar naosul are o boltă supraînălţată, longitudinală, cu terminaţii poligonale, cu trei laturi, spre est şi vest. Arcade pe baluştri pătraţi, asemănători celor ai pridvorului, delimitează naosul de pronaos. Pictura murală de la interior, tempera pe pânză maruflată, este opera pictorului Dimitrie Belizarie, ajutat de o echipă formată din doi pictori, dintre care unul era, cu siguranţă, George Russu, cel care a pictat şi icoanele din tâmplă. Tabloul votiv de pe pereţii de vest şi nord-vest ai pronaosului poartă urmele unei repictări neîndemânatice în ulei. Biserica are două pisanii: pisania propriu-zisă, deasupra uşii de acces din pronaos şi o a doua cu litere chirilice, mai degrabă un istoric rezumat al bisericii, care este situată în naos, între scenele de pe boltă şi scenele de pe pereţi.
  • Secţiunea: STUDII SI CERCETĂRI
  • Vezi publicația: Revista Monumentelor Istorice: RMI
  • Anul publicaţiei: 2019–2022
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: anul 2019–2022; seria nouă
  • Paginaţia: 176-181
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 22   >  >|