Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Omul din spatele Orei 25. Constantin Virgil Gheorghiu în dosarele Securităţii

  • Subiect: În cadrul acestei cercetări, pe baza documentelor oferite de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), dar şi a altora din surse precum jurnalele (unor oameni precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Neagu Djuvara), corespondenţa lui Mircea Eliade, documente din arhiva personală a domnului Thierry Gillyboeuf, legatarul testamentar al lui Virgil Gheorghiu, de studii şi articole (dedicate în special operei literare a scriitorului pomenit, vieţii şi activităţii lui, biografiei Monicăi Lovinescu şi activităţii ei ca traducător, reporter de radio sau scriitor, sau literaturii interbelice s.a.), autorul prezintă modul în care imaginea lui Virgil Gheorghiu se reflectă în documentele Arhivelor Securităţii (în câteva dosare ale fondului de Securitate Externă, care conţin rapoartele de supraveghere ale lui, informaţii despre viaţa lui, relaţiile lui cu alţi membri ai exilului românesc din Paris, alte personalităţi româneşti sau străine importante etc.), dar de asemenea şi informaţii cu privire la cea mai importantă carte a lui (care a fost, la scurt timp după publicare, petrecută în anul 1948, la editura Plon din Paris, tradusă în 33 de limbi şi ulterior, ecranizată cu Anthony Queens în rolul principal, în anul 1967, la aproape două decenii după prima publicare în Franţa, în cadrul colecţiei Feux Croises). Scriitor important al exilului românesc francez, autor al volumului Ora 25, tradus, după cum am menţionat deja, în mai multe limbi şi ecranizată, dar şi al unor volume precum A doua şansă, Cravaşa, De la ora 25 la ora veşniciei, Dumnezeu nu primeşte decât duminica, Haina de piele, Marele exterminator sau De ce m-au numit Virgil, în cadrul cărora el denunţă ororile regimului comunist din România (dar şi unele ale celui nazist), Gheorghiu a fost o personalitate controversată. Conflictul său cu Monica Lovinescu (care l-a acuzat că nu i-a plătit drepturile ce i se cuveneau din traducerea operei menţionate şi, pentru că acesta a respins acuzaţiile, iar ea a pierdut procesul pe care i-l intentase, l-a determinat pe soţul ei Virgil Ierunca, să-l discrediteze, traducând anumite pasaje din lucrările lui de tinereţe Ard malurile Nistrului şi Am luptat în Crimeea, scrise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unde el vorbeşte despre legionari, nazişti şi populaţia evreiască şi prezentându-l ca un simpatizant al primelor două categorii), l-a transformat într-o personalitate românească izolată a exilului. Acesta este motivul pentru care, el nu este suficient investigat de cercetarea contemporană şi aspecte importante ale biografiei sale se cer redescoperite. Acesta este si motivul cercetării de faţă.
  • Limba de redactare: română, engleză
  • Secţiunea: Istorie. Studii şi articole
  • Vezi publicația: Sargetia. Acta Musei Devensis
  • Editura: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
  • Loc publicare: Deva
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VIII; anul 2017; subtitlu: Acta Musei Devensis; seria nouă
  • Paginaţia: 373-381
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  21 / 32   >  >|