Institutul Național al Patrimoniului

Administrația Fondului Cultural Național

Europeana

Clasificarea articolelor
Digitizate: 27553
Numai cu fișă descriptivă: 31691
TOTAL: 59244

Notă: Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue). Căutarea se poate face pe un singur criteriu de selecţie!


Justificări
1. Proiectul "ProEuropeana. Biblioteca Digitală a publicaţiilor culturale", denumit iniţial "ProEuropeana. Biblioteca Digitală a publicaţiilor muzeale" este justificat de preocuparea mondială, manifestată atât de editori cât şi de instituţiile culturale sau de cercetare, de a disemina eficient şi de a lărgii accesul la cunoaşterea şi informaţia pe care o produce, prin intermediul internetului. Acest demers este unul oportun atâta vreme cât accesul la reţele de internet se face foarte uşor, costurile de utilizare a acestui serviciu devin din ce în mai mici (uneori se face chiar gratuit), iar viteza de accesare a crescut substanţial. Un impuls deosebit a fost dat de apariţia şi dezvoltarea rapidă a calculatoarelor personale mobile precum: laptop-urile, tabletele, e-bookuri şi telefoanele inteligente care permit o conectare permanentă a utilizatorilor la internet. Alături de dezvoltarea şi ieftinirea infrastructurii un rol important în susţinerea oportunităţii proiectului nostru îl are interesul general, atât al autorilor cât şi al editorilor, de a-şi partaja şi de a-şi face cunoscute creaţiile sau studiile într-un timp cât mai scurt, unui public cât mai numeros. De asemenea accesibilitatea rapidă s-a impus şi datorită nevoii de evaluare (la fel de rapidă) a ratingului sau impactului creaţilor sau studiilor ştiinţifice, ce poate fi măsurat eficient în mediul on-line.

2. Un alt motiv rezidă în preocuparea acerbă în cadrul Uniunii Europene, privind bibliotecile digitale, deci implicit digitizarea şi partajarea on-line a operelor culturale şi/sau ştiinţifice, atât mai noi, dar mai ales mai vechi, care nu au beneficiat de o vizibilitate mai scăzută, fiind create înainte de anii 1990 când internetul încă nu exista .
Comisia Europeană a lansat astfel proiectul Biblioteca Digitală Europeană, numită Europeana (www.europena.eu) în noiembrie 2008, permiţând iniţial accesul la 4,5 milioane de obiecte digitale. Până în anul 2012, Europeana a fost accesată de peste 5 milioane de vizitatori, pentru ca în 2015, numărul lor fiind estimat la peste 7 milioane. Numărul total de obiecte digitale care se regăseşte azi în Europeana este de cca 45 milioane.
Recomandarea Comisiei Europene C(2011) 7579 „privind digitizarea şi accesibilitatea online a materialului cultural şi conservarea digitală" a cerut Statelor Membre (printre altele): îmbunătăţirea accesului la materialul cultural digitizat [...] prin promovarea unei extinderi maxime atât a accesului la materialul digitizat din domeniul public, cât şi a reutilizării materialelor pentru scopuri necomerciale şi comerciale şi sporirea contribuţiei la evoluţia viitoare a Bibliotecii Digitale Europene [Europeana], prin: încurajarea instituţiilor de cultură, editurilor şi altor titulari de drepturi să acorde accesul, prin intermediul Europeana, la materialele digitizate de care dispun.

3. Programul de guvernare 2013 - 2016 stipulează ca obiective ale guvernului:
a. aplicarea iniţiativei europene Open Data. Aceasta urmăreşte punerea la dispoziţia publicului de date accesibile, reutilizabile şi redistribuibile in mod liber, fără a ţine cont de restricţii de tipul drepturi de autor patente sau alte mecanisme de control;
b. publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale şi asigurarea accesului facil la informaţii culturale online.

4. Tradiţia, preocupările şi sarcinile CIMEC-Institutului de Memorie Culturală, devenit Direcţie în Institutul Naţional al Patrimoniului din 2011, legate la documentarea, digitizare şi diseminarea on-line. Ca urmare Biblioteca digitală a fost creată pentru a contribui la accesarea mai largă a publicaţiilor culturale şi ştiinţifice editate de instituţii publice sau autori indepenedenţii ce funcţionează ori activează în cadrul unor discipline umaniste şi sociale: istorie, arheologie, etnografie/etnologie, muzeografie, conservare-restaurare, muzică, teatrologie, literatură, geografie etc.

5. Înlesnirea achitării datoriei morale şi legale a instituţiilor muzeale faţă de publicul contribuabil, căruia trebuie să i se permită şi să i se înlesnească accesul la produsele culturale pe care l-a achitat cu scopul îmbunătăţirii propriei educaţii.


Scop şi Obiective
Scopul ultim al proiectului este creşterea contribuţiei şi prezenţei româneşti în Europeana, biblioteca digitală europeană.
Obiectivele principale sunt:
1. crearea unei biblioteci digitale a publicaţiilor culturale, editate în special de înstituţiile publice de cultură sau ştiinţifice, care să fie accesibile publicului specialist şi nespecialist.
2. conservarea, diseminarea, valorificarea şi accesibilizarea producţiilor culturale şi ştiinţifice din România pe plan naţional şi internaţional.
3. promovarea importanţei creării unei biblioteci digitale şi a metodelor de digitizare a publicaţiilor.
Un obiectiv particular al proiectului a constat în dezvoltarea unei lucrări începută în 2009: Biblioteca digitală de istorie şi arheologie

Activităţi
1. Obţinerea acordului de facsimilare digitală şi expunere online.
2. Scanarea şi procesarea: semiautomată sau manuală.
3. Conversia imaginilor în format pdf, "ocr-izat".
4. Tăiera fişierului bloc în părţi: articole+cuprins+cuvânt înainte/introducere.
5. Ataşarea la fişa de catalog printr-o legătură stabilită prin numele folder-ului şi al fişierului.
6. Alături de activităţile de scanare, procesare şi catalogare a publicaţiilor muzeale se remarcă în mod special proiectarea şi programarea bazei de date şi a aplicaţiei on-line.
Baza de date a fost construită în jurul unui concept propriu. Se constituie din mai multe tabele în care se regăsesc identităţi de termeni: publicaţie (periodic, carte, literatură gri), autori, descriptori, articole, număr de periodic. Baza de date locală a fost realizată pe o platformă Microsoft Acces, de tip obiect arborescent; iar pentru aplicaţia on-line de căutare şi regăsire de informaţii online se foloşeşte o bază de date SQL Server şi o platformă ASP. Utilizatorul aplicaţiei va putea căuta după un set de criterii precum: titlu, autor, subiecte şi domenii.

Diseminare


Conferinţa naţională Proeuropeana. Acţiuni şi soluţii de digitizare a patrimoniului cultural românesc
Evenimentul s-a desfăşurat în data de 12 noiembrie 2015 prin colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, în sediul căruia a şi avut loc şi s-a derulat şi sub egida proiectului „Prin industrie, pentru ţară". Digitizarea colecţiei de fotografii de Ia Expoziţia şi Târgul de Mostre a Industriei din România Mare (Bucureşti, 1921), implementat de către Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Insstutul Naţional al Patrimoniului şi co‐finanţat de asemenea de către Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Conferinţa a fost împărţită în două secţiuni, în cadrul căruia s-au susţinut 13 comunicări şi au avut loc două dezbateri: Cum sporim patrimoniul digital din România? Propuneri de politici, programe, cooperări şi Cine, cum şi ce digitizează în instituţiile memoriei? Priorităţi, proceduri, tehnici, responsabilităţi.
Conferinţa a reuşit promovarea metodelor şi nevoilor de digitizare şi accesibilizare on‐line a publicaţiilor ştinţifice, colecţiilor şi arhivelor de documente şi imagini.
La conferinţă a participat şi domnul Bogdan Stanoevici, secretar de stat la Ministerul Culturii.

Timp de prelucrare pe server=0.046875 secunde