„În îndelungata și zbuciumata sa istorie poporul român a evoluat și a fost influențat, într-o măsură foarte importantă, de factorii externi, de contextul politic internațional. De la momentul tragic al retragerii aureliene din 271 și până la întemeierea statelor feudale românești în secolul al XIV-lea, spațiul românesc a fost supus unor numeroase năvăliri ale popoarelor migratoare (ostrogoți, vizigoți, vandali, huni, gepizi, avari, slavi, pecenegi, cumani, uzi, unguri, tătari), năvăliri care, pe lângă anumite aspecte pozitive ce nu pot fi contestate, au avut, în esență, un efect negativ asupra evoluției poporului român. Românii, rupți complet de romanitate, adică de lumea căreia îi aparțineau, au trebuit să ducă o viață de supuși pe propriul lor pământ și au fost împiedicați, vreme de mai bine de un mileniu, să-și formeze propriile lor state, cu toate că apăruseră numeroase formațiuni prestatale pe întregul teritoriu locuit de ei.”