Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Pomana catering, pomană la caserolă sau despre avatarurile comensalităţii funerare

  • Subiect: În cadrul unui amplu demers de cercetare consacrat comportamentului alimentar din mediul rural, am avut în atenţie şi problematica alimentaţiei rituale. În prezentul studiu am procedat la un decupaj tematic, pornind de la complexitatea situaţiei pe care o relevă cercetarea de teren, respectiv de la constatarea numeroaselor schimbări ce au afectat formele şi expresiile comportamentului ritual după a doua jumătate a secolului al XX-lea. În consecinţă, ne-am focusat pe ceea ce înseamnă azi comuniunea alimentară în contextul obiceiurilor de înmormântare, respectiv comensalitatea funerară. Constatând schimbări esenţiale ce s-au inserat în practica rituală a pomenii, înţeleasă ca ultimă formă de comuniune alimentară cu defunctul, ne-am propus o analiză care să surprindă mutaţiile nu doar din perspectiva conţinuturilor culinare, ci şi sub toate aspectele pe care le implică abordarea alimentaţiei ca fenomen social total. O schimbare majoră identificată de noi, care a generat apoi multiple reconfigurări în structurarea pomenii se produce prin transferul locului comensalităţii din spaţiul grupului domestic (gospodăria defunctului) în spaţii ce se dovedesc a fi puternic depersonalizate (nu mai au nici o legătură cu defunctul). În plan secund, schimbarea de spaţiu determină distribuirea rolurilor celor implicaţi în organizarea comensalităţii, dar şi reconfigurări la nivelul formelor de relaţionare a membrilor comunităţii cu familia defunctului. Generalizarea pomenii la căminul cultural, cu susţinerea serviciilor de catering, este un fenomen relativ recent, dar care, potrivit interlocutorilor noştri, întruneşte o puternică adeziune, motivată de fenomene socio-demografice şi economice cu impact semnificativ la nivel comunitar. Evident că navetismul şi migraţia urbană masivă produsă în anii regimului comunist, urmată de procesele de migraţie transnaţională au generat îmbătrânirea şi depopularea ruralului, iar în aceste condiţii pătrunderea ofertei de servicii funebre şi alimentare devine salvatoare. Dincolo de multiplele aspect investigate, am pus în discuţie noi forme spre care pare să se dezvolte comensalitatea funerară, respectiv pomană la pachet, considerată de noi un sub-gen al pomenii catering, întrebându-ne în ce măsură mai putem vorbi de ultimă comuniune alimentară cu defunctul în condiţiile în care alimentul ritual este livrat la caserolă şi consumat individual, fără vreo legătură cu ideea de colectivitate. Dar, raportându-ne şi la tendinţele actuale de reîntoarcere la tradiţiii am lansat în discuţie şi probabilitatea unei reveniri la forma şi prestigiul „pomenii tradiţionale”, ca modalitate de redescoperire şi revalorizare identitară, prin consumarea colectivă a unor preparate ce păstrează identitatea locală şi legătura cu defunctul. E o provocare pentru cercetări şi dezbateri viitoare, încadrabile unor analize mai ample asupra evoluţiei comportamentelor alimentare.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Etnografie
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis: ActaMP
  • Editura: Porolissum
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXIX; anul 2017; seria istorie-etnografie
  • Paginaţia: 395-413
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  30 / 39   >  >|