• Subiect: În urma inventarierii întregului fond de carte veche aflat în patrimoniul Mănăstirii Cocoş (comuna Niculiţel, jud. Tulcea), în anii 2015 şi 2016 au fost identificate şi cercetate noi ediţii şi exemplare de carte românească veche imprimate în graniţele Imperiului Habsburgic, în centrele tipografice transilvănene (Blaj, Braşov, Sibiu) precum şi în tipografiile româneşti de la Viena şi Buda. Astfel, prezentul studiu aduce în atenţie 14 ediţii în 29 de exemplare, imprimate în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea (până la 1830). Dintre acestea se pot menţiona: „Catavasier” (Blaj, 1793), „Biblia” (Blaj, 1795), „Catavasier” (Sibiu, 1803), „Evanghelie” (Sibiu, 1806), „Evhologhion” (Braşov, 1811), „Ekklisiastiki Istoria Meletiou”, tom 3 (Viena, 1784), „Evanghelie” (Buda, 1812), „Psaltire” (Buda, 1813). La sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales în secolul al XIX-lea, circulaţia cărţilor dintr-o ţară în alta a contribuit la consolidarea caracterului unitar al limbii şi culturii româneşti. Anumite ediţii se păstrează în numeroase exemplare, care provin la această mănăstire din parohiile tulcene, ceea ce explică răspândirea cărţilor în aproape toate satele judeţului Tulcea (ex. „Triod” şi „Strastnic”, Buda, 1816, identificate în 8 exemplare, la care se adaugă alte 2 exemplare cercetate anterior). Firesc, fenomenul se întâlneşte şi în alte regiuni istorice. De asemenea, unele exemplare poartă însemnări care atestă circulaţia lor în nordul Dobrogei.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Carte veche
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis
  • Editura: Porolissum
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXIX; anul 2017; seria istorie-etnografie
  • Paginaţia: 485-502
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  36 / 39   >  >|