Organizing economic growth: Romania and Transylvania on the eve of the Great War

  • TITLU în română: Organizarea creşterii economice: România şi Transilvania în ajunul Marelui Război
  • Subiect: Cat de mare era decalajul economic dintre Vechiul Regat Roman şi Transilvania în ajunul Marelui Război şi cum s-au clasat Transilvania şi alte ţări habsburgice în economia Imperiului Austro-Ungar? Acest articol face trei afirmaţii conexe în acest sens. În primul rand, în timp ce diferenţa dintre vechea Românie şi Transilvania pare să fie destul de mică în conformitate cu seturile de date mai vechi, datele revizuite din seria lungă publicate mai recent de Maddison şi Banca Naţională a României arată un decalaj la nivel de PIB pe cap de locuitor care, la nivelul anului 2019, ar arăta ca diferenţa dintre România şi Italia. Dacă aceste seturi de date mai noi construite cu metodologii actualizate sunt corecte, atunci concluzia este că între 1 decembrie 1918 şi Tratatul Trianon din 1920 România a primit teritorii care erau mult mai bine situate economic şi a căror traiectorie de creştere inainte de Marele Război a arătat o convergenţă puternică cu Italia şi Spania. În timp ce decalajul dintre România şi Ungaria a rezistat în cea mai mare parte a secolului al XX-lea, inclusiv în timpul socialismului de stat, după aderarea la UE, decalajul dintre PIB-ul pe cap de locuitor al României şi Ungariei, ca pondere a mediei europene, s-a redus considerabil, indicand dinamica convergenţei care reflectă creşterea mai lentă a Ungariei şi creşterea mai puternică în România. În al doilea rând, în timp ce Transilvania se afla în partea de jos a clasamentului regiunilor Austro-Ungariei, decalajul său faţă de Ungaria imperială în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor nu era extrem de mare (13%), Transilvania fiind una dintre regiunile cu cea mai rapidă creştere a Imperiului. În al treilea rand, în timp ce decalajul cu media austriacă a fost semnificativ, nu a fost dramatic şi a existat o puternică convergenţă cu „nucleul”austriac, datorită faptului că Transilvania făcea parte din economia maghiară mai dinamică la începutul secolului al XX-lea. Într-adevăr, lucrarea contestă teoria populară conform căreia Viena era un manager economic mai bun al periferiilor sale decât Budapesta, arătând că Bucovina şi toate celelalte regiuni periferice guvernate de Viena au avut rate de creştere mult mai mici decât au avut Transilvania şi Ungaria. Într-adevăr, în provinciile austriece pesimismul tezei colonialismului intern se aplică mai bine în termeni de PIB pe cap de locuitor.
  • Limba de redactare: engleză
  • Secţiunea: Periferii locale, periferii imperiale
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis: ActaMP
  • Editura: Editura Porolissum a Muzeului Judeţean
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2020
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XLII; anul 2020; seria istorie-etnografie
  • Paginaţia: 15-30
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  4 / 27   >  >|