Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Et in Athos ego. Scurtă notiţă asupra sitului şi arhitecturii Sfântului Munte

  • Subiect: „Muntele Athos, Sfeta Gora cum îl numeau înaintaşii noştri mi s-a părut până de curând, un loc dorit dar de neatins, asemeni unui tărâm de basm. Până în acest an a fost doar o dorinţă ascunsă , nemărturisită , de a pleca în hagealâc la Locurile Sfinte - ca un pelerinaj la Ierusalim (aşa cum făceau înaintaşii sau, aşa cum visează musulmanii să mearg ă măcar o dată la Mecca). După cum bine se ştie în peninsulă , pe teritoriul Muntelui Athos se accede greu, restricţionat; permisul de intrare - Diamonoterion - obţinându-se mai greu decât o plecare în Vest înainte de 1990. Au fost mai uşor de atins, cel puţin pentru mine, locurile sacre mai depărtate : sanctuarul de la Delfi, Valea Regilor, siturile rupestre din Capadochia, Tarsus, Damasc, catacombele Romei.”
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: BCMI
  • Editura: Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2001-2005
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XII-XVI; nr. în TOM: 1; anul 2001-2005; subtitlu: Vasile Drăguţ - 75 de ani de la naştere. Simpozion 2003; Serie Nouă
  • Paginaţia: 155-162
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  29 / 51   >  >|