Fişă analitică de evidenţă a monumentelor istorice (Bazinul termal cu valuri)

  • Subiect: „ln jurul anului 1900 staţiunea avea un mare parc, de cca 500 ha, cu alei pentru promenadă , spre marginile căruia se aflau dispuse clădirile principale - Casinoul, băile „ Ştefan " şi „Elisabeta", băile cu căzi şi băile cu abur, hotel „America'', zona băilor cu nuiele, cu nămol şi a băii famili ale. O a doua mare zonă a staţiunii , denumită „curtea mare'', cuprindea spatii de cazare mai modeste - hotelul Popular, băile Laurenţiu şi Ladislau, clădirile administrative. În 1908 întreprinderea de materiale de construcţ ii din Oradea a lui Rosenberg lzso începe construirea unui bazin betonat, separat pe sexe. Contractul de arendare al lui Komysik Alajos, pentru perioada 1916-1940, prevedea obligaţia acestuia de a construi un hotel, un restaurant, o promenadă acoperită şi un teren de sport. Afluenţa oaspeţilor nu a impus aceste investiţii . În 1930, după captarea izvo rului „Ochiul Pompei" în 1928, se instalează mecanismele de la baia cu valuri din bazinul betonat.”
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: BCMI
  • Editura: Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2001-2005
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XII-XVI; nr. în TOM: 1; anul 2001-2005; subtitlu: Vasile Drăguţ - 75 de ani de la naştere. Simpozion 2003; Serie Nouă
  • Paginaţia: 256-261
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  45 / 51   >  >|