Ceramica din pastă caolinoasă din Câmpia Română şi unele probleme privind legăturile teritoriului de la nord de Dunăre cu Dobrogea în secolele IX-X

  • Subiect: Într-o serie de aşezări din epoca feudală timpurie, alături de ceramica lucrată din lut obişnuit (care reprezintă procentul cel mai mare al olăriei), asociată uneori şi cu ceramica cenuşie cu decor lustruit se întâlnesc în procent redus, de doar circa 2%, vase lucrate din pastă de culoare alburie, roz sau uşor gălbuie, ornamentată prin incizie sau cu decor pictat. Sunt prezentate în ordine alfabetică complexele de la nord de Dunăre în care au apărut asemenea fragmente ceramice, în aşezări şi necropole situate în 30 de localităţi. Ceramica din pastă caolinoasă ornamentată prin incizie sau pictată cu ocru are origine autohtonă, iar populaţiile nou venite au preluat-o de la autohtoni. Prin contactul cu noii veniţi , repertoriul formelor se îmbogăţeşte . Ulcioarele amforoidale cu angobă sau slip roşu se leagă tot de continuitatea autohtonă în provinciile de la Dunărea de Jos. Judecând după rezultatele cercetărilor arheologice din zona carpato-balcanică se constată că aceste specii ceramice au circulat în stânga Dunării, în general în secolele IX-X , în unele cazuri şi la sfârşitul secolului al VIII-lea, eventual şi la începutul secolului al XI-lea. Producţia a fost legată de zăcămintele de argilă caolinoasă din Dobrogea, ceea ce a făcut ca difuziunea vaselor în Câmpia Română să fie afectată de invaziile pecenege care au întrerupt căile comerciale între cele două regiuni.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istorie - Arheologie
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Judeţean Călăraşi
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 1985
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: I; anul 1985
  • Paginaţia: 93-104
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 37   >  >|