Problematica unei monografii etnografice a zonei fostei bălţi Greaca

  • Subiect: În 1957 şi în câteva campanii ulterioare, u n colectiv ştiinţific al fostului Muzeu de artă populară al R.S.R., a efectuat cercetări complexe în zona din jurul bălţii Greaca, înainte de desecarea acesteia, spre a fi dată în exploatare agricolă. Zona cercetată, având ca punct central comuna Prund u - situată pe malul bălţii Greaca, de o parte şi de alta a şoselei care leagă Giurgiu de Olteniţa, cuprindea localităţile Chirnogi, Căscioarele, Greaca, Prundu, Gostinu, iar pentru comparaţie s-au efectuat cercetări şi în alte trei localităţi, Băneasa, Meletie şi Oaia. Pe baza informaţiilor culese pe teren în campaniile amintite, este necesară alcătuirea unei monografii etnografice a acestei zone, în acest articol fiind pusă în discuţie problematica sa generală. Cu o suprafaţă de 74 km2, balta Greaca reprezenta - împreună cu Brateşul - cea mai mare suprafaţă piscicolă din salba bălţilor dunărene din Ţara Românească. Zona bălţii Greaca constituia un sistem economico-ecologic complex: pescuit intensiv la baltă, creşterea vitelor (cai, porci) pe grinduri, agricultură, viticultură intensivă şi grădinărit pe malurile sale. În subsidiar s-au dezvoltat: dogăria, confecţionatul bărcilor, a căruţelor, împletitul din papură şi nuiele etc. Ponderea cea mai mare o aveau însă pescuitul şi viticultura. Forme valoroase le-a avut şi arhitectura. Interesante erau şi unele manifestări ale vieţii spirituale şi artei populare. După desecare, cercetările efectuate au consemnat o totală schimbare a condiţiilor socio-economice, a modului d e viaţă şi a proceselor şi fenomenelor etnografice
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istoria culturii
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Judeţean Călăraşi
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 1985
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: I; anul 1985
  • Paginaţia: 207-210
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  30 / 37   >  >|