The Neolithic settlement from Gălăţui – Movila Berzei

  • TITLU în română: Aşezarea neolitică de la Gălăţui – Movila Berzei
  • Subiect: În punctul Movila Berzei (Sat Gălăţui, com. Al. Odobescu) se află o importantă staţiune arheologică aparţinând perioadei neolitice. Aceasta este situată la capătul podului spre Bogata, peste lacul Gălăţui, pe terasa înaltă a malului estic, în imediata apropiere a Movilei Berzei (pe unele hărţi Movila Verde sau Movila Coteţ), de care este despărţită printr-o vale (Fig. 1.) Stratigrafia aşezării neolitice era următoarea: strat Bolintineanu (Gălăţui ,,Movila Berzei” I, mil. VI a. Chr.); strat pământ negru steril arheologic (Gălăţui ,,Movila Berzei” II); strat Boian cu două niveluri de locuire (Gălăţui ,,Movila Berzei”, nivelurile Boian-Giuleşti III/1 şi III/2 /mil. VI-V a. Chr.); straturile de cultură ale populaţiilor eneolitice Gumelniţa şi Cernavodă („transferate” sub forma unui drum peste lacul Gălăţui). Tentativele de organizare a teritoriului unei aşezări s-au materializat şi prin dispunerea locuinţelor, tratarea anumitor zone ca spaţii cu destinaţie specială, sau cu alte funcţii, fapt ce ar putea reflecta existenţa unui anumit tip de ierarhizare. Cercetările din staţiunea arheologică de la Gălăţui ,,Movila Berzei“ au arătat un grad mai mare de ocupare a terenului pentru comunităţile Boian-Giuleşti din ultima etapă. Astfel, aşezarea Giuleşti din prima etapă (III/1) are o suprafaţă de 50 x 60 m, faţă de aşezarea din etapa finală (III/2), care ocupă o suprafaţă de 100 x 80 m. (Fig.2/b, c), cu observaţia stratigrafică a descoperirii materialelor Boian-Giuleşti, doar în locuinţe şi imediata apropiere a acestora. Aşezarea de la Gălăţui (nivelul III/2) are câteva elemente sigure de organizare a spaţiului. Cercetările arheologice au pus în evidenţă diferenţe între locuinţele din momentul pătrunderii primelor comunităţi şi etapa finală Boian-Giuleşti. Astfel, în prima etapă au fost cercetate bordeie şi colibe. În primul nivel de locuire Boian-Giuleşti (III/1) au fost interceptate unsprezece colibe marcate prin aglomerări masive de fragmente ceramice, oase, bulgări mici de chirpici, resturi de vetre şi chiar unelte şi aşchii de silex. Aceste concentrări de materiale arheologice au fost surprinse de secţiuni cu dimensiuni între 2,45 m şi 4,14 m. Două din aceste aglomerări de materiale dispuse în zona de nord a aşezării erau acoperite de un strat subţire de cenuşă fină, probabil provenit de la arderea acoperişului din materiale uşoare de origine vegetală. Probabil această colibă a servit drept structură de locuinţă câteva sezoane, după care a fost abandonată. La majoritatea locuinţelor (Boian-Giuleşti (III/1) se constată un nivel de abandon, marcat prin material ceramic, osteologic, chirpici şi urme de ardere.
  • Limba de redactare: engleză
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Dunării de Jos
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 2011
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVIII; anul 2011; subtitlu: Orient şi Occident
  • Paginaţia: 15-18
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  5 / 25   >  >|