Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Eine tönerne Rassel in Schildkrötengestalt aus Măgura Gorgana bei Pietrele, jud. Giurgiu

  • TITLU în română: O zornăitoare de lut în formă de broască ţestoasă de la Măgura Gorgana, Pietrele, jud. Giurgiu
  • Subiect: Măgura Gorgana, de lângă satul Pietrele se află la ca. 50 de km sud-est de Bucureşti, în arealul Gumelniţa-Kodžadermen-Karanovo VI. Cercetările arheologice sistematice au fost reluate în 2002 de o echipă germano-română. Printre elementele de plastică descoperite în situl amintit (în campania din 2004) se numără şi o figurină de argilă în formă de carapace de broască ţestoasă. Ea provine dintr-o locuinţă arsă, identificată în suprafaţa B. Inventarul acesteia era parţial „sigilat” de pereţii prăbuşiţi. „Ţestoasa” zăcea în apropierea peretelui longitudinal estic şi era aproape întreagă. Figurina nu este o redare fidelă după natură. Ea nu este doar o figurină, ci şi un instrument muzical, gol pe dinăuntru şi conţine, probabil, mai multe bile de lut, fiind folosită, deci, ca zornăitoare. În aria Gumelniţa-Kodžadermen-Karanovo VI astfel de obiecte nu sunt cunoscute până în prezent. Zornăitoarea de lut în formă de broască ţestoasă făcea parte dintre instrumentele muzicale pentru imprimarea ritmului, utilizate probabil în dansurile rituale. La mare distanţă faţă de spaţiul amintit, la Jiahu (provincia Henan, China), în morminte din prima jumătate a mileniului 7 a. Chr., au fost găsite seturi de carapace de broască ţestoasă ce au fost transformate în zornăitori cu ajutorul unor pietricele; alături de ele în mai multe morminte s-au găsit şi fluiere de os. Totuşi, această descoperire excepţională nu contribuie direct la înţelegerea piesei de la Pietrele. Reprezentări similare sunt foarte rare în neoliticul şi eneoliticul din Europa de sud-est şi Orientul Apropiat. Figurina de lut de la Pietrele reprezintă o broască ţestoasă de baltă (Sumpfschildkröte, emys orbicularis). Resturi de carapace ale acestor animale au fost identificate în materialul faunistic de la Măgura Gorgana, cât şi în alte tell-uri din Muntenia (Căscioarele, de exemplu). Asupra însemnătăţii broaştei ţestoase de baltă în dieta comunităţilor neolitice s-a discutat pe larg. Este de crezut că şi la Pietrele acestea făceau parte din dieta estivală.
  • Limba de redactare: germană, română
  • Secţiunea: Studii şi articole
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Dunării de Jos
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 2005
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXII; anul 2005; subtitlu: In honorem Silviae Marinescu-Bîlcu, 70 de ani
  • Paginaţia: 337-349
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  22 / 31   >  >|