Câteva observaţii privind unele morminte de copii descoperite în necropola de la Caransebeş-Centru în anul 2017, pe baza analizelor antropologice şi fizico-chimice

  • Subiect: „Cercetările arheologice din oraşul medieval Caransebeş, din afara ariei fortificate, au dus la descoperirea unuimonument de cult şi a necropolei aferente. Aceasta a fost precedată de un alt cimitir, datat în veacurile XI-XII. În biserică au fost cercetate mai multe cripte, iar în exteriorul său au fost trasate câteva casete în care erau mormintedatate în secolele XIV-XVI. Săpătura a fost reluată în anul 2017, când au fost cercetate alte 35 de complexe funerare. În partea de sud a navei bisericii, a fost descoperită o grupare de morminte de înhumaţie deranjate aparţinătoare unor copii. Unul dintre acestea, anume M. 33/2017, a avut ca inventar funerar o monedă datată în veacul al XVI-lea, emisă în timpul domniei lui Ferdinand I (1526-1564) şi resturi dintr-o ţesătură. Acestea dinurmă au fost identificate în spatele craniului, la câţiva centrimetri. Din ele s-au mai păstrat urme de culoare verde provenite din procesul de oxidare pe oasele craniului. Lucrarea de faţă cuprinde studiile antropologic şi aleopatologic al scheletului de copil, descoperit în campania arheologică din anul 2017, în mormântul nr. 33 din Biserica Medievală din Caransebeş, jud. Caraş-Severin, datat în secolul al XVI-lea. Scheletul respectiv a aparţinut unei fetiţe în vârstă de 7 ani+24 luni. Inventarul său funerar ne sugerează provenienţa ei dintr-o familie bogată. Totuşi, după cum ne indică datele paleopatologice de pe oase, ea a decedat, foarte probabil, ca urmare a îmbolnăvirii sale de scorbut. Acesta este primul caz de scorbut documentat arheologic pe teritoriul României. Probele constând în principal din fragmente arheologice de material textil au fost analizate prin microscopie optică şi spectrometrie cu fluorescenţă de raze X. Examinările prin microscopie optică au relevat faptul că este posibil ca bentiţa copilului să fi fost lucrată dintr-un material textil de mătase albastră pe care a fost aplicată o dantelă argintie lucrată cu două tipuri de fire metalice tip bandă metalică, mai subţiri (benzi înguste) şi mai groase (benzi late) strâns înfăşurate în S pe miez textil din mătase albă nevopsită, răsucită în S sau în Z. În urma analizelor XRF a rezultat că majoritatea firelor metalice au fost produse din alamă argintată, alama având un conţinut mai mic de 20% de zinc în compoziţie. În funcţie de conţinutul în zinc al firelor metalice se poate presupune ca bentiţa copilului este de secolul al XVI-lea, cunoscut fiind din literatura de specialitate că alamele cu zinc mai mare de 20% în compoziţie încep să apară spre sfarşitul secolului al XVI-lea ca urmare a dezvoltării procesului de cementare a cuprului topit cu calamina, de abia spre sfârşitul secolului al XVII-lea începând să se producă alame cu conţinut mai mare de 33% datorită utilizării unei noi metode de obţinere a alamei prin alierea cuprului cu zincul metalic brut (speltering). Analizele fizico-chimice întăresc datarea mormântului în veacul al XVI-lea.”
  • Limba de redactare: română (rezumat în engleză şi română)
  • Secţiunea: STUDII / STUDIES
  • Vezi publicația: Cercetări Arheologice: CA
  • Editura: Muzeul Naţional de Istorie a României
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2021
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVIII; nr. în TOM: 1; anul 2021
  • Paginaţia: 291-312
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 17   >  >|