Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Contribuţii la cunoşterea vegetaţiei psamofile din Delta Dunării

  • Subiect: Nisipurile din Delta Dunării, deşi sunt sărace în ceea ce priveşte substanţele minerale necesare plantelor, sunt populate de un număr mare de fitocenoze. Cele 15 asociaţii identificate în acest articol sunt numai o parte din vegetaţia psamofilă şi halofilă a Deltei Dunării. Vegetaţia nisipurilor din Deltă, în special a celor din Delta maritimă, ce conţin un procent ridicat de sărăturare, este mult asemănătoare cu cea a litoralului dobrogean cuprins între Capul Midia şi Mamaia. Compoziţia floristică a asociaţiilor este în cea mai mare parte asemănătoare, iar fitocenozele aproape aceleaşi în cele două locuri menţionate. Acest fapt se explică prin natura substratului pe care se dezvoltă vegetaţia. Deosebit de interesantă este vegetaţia de pe insula Sacalin care oferă condiţii variate de dezvoltare a fitocenozelor. Influenţa pe de o parte a apelor mării, bogate în săruri minerale, iar pe de altă parte a apelor dulci ale braţului Sfântu Gheorghe, a creat posibilitatea instalării unui moziaic vegetal pe o suprafaţă relativ restrânsă. Rezervaţiile naturale de la Letea şi Sacalin păstrează în bune condiţiuni vegetaţia naturală, fiind foarte puţin influenţată de om, poate fi conservată în continuare pentru generaţiile viitoare.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Muzeul Delta Dunării
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 1976
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: V; anul 1976; subtitlu: Lucrări prezentate la cel de al II-lea colocviu de studii şi comunicări, 2-5 iunie 1974, Botanică; serie veche
  • Paginaţia: 193-216
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  17 / 35   >  >|