Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Cercetări privind rocile utilizate la construirea cetăţii medievale de la Enisala

  • Subiect: Cetatea medievală, situată pe o culme stâncoasă ce domină satul Enisala, a fost ridicată în sec. XIV. Incojurată de un zid înalt, gros de 2 m, aflat mult timp în ruină, cu mari porţiuni prăbuşite, este astăzi protejată de deteriorare şi vandalism. Cetatea are contur trapezoidal, o poartă înaltă cu arcadă dublă, un turn poligonal învecinat acesteia, şapte curtine şi trei bastioane la colţurile de est, nord şi nord-vest. Zidăria cuprinde câteva tipuri de roci, dintre care o mare parte apar în împrejurimile cetăţii, dar cariere mai mari nu mai pot fi recunoscute în peisaj. Un mic număr de roci provin din edificii mai vechi. Cel mai important tip de rocă de construcţie este un calcarenit de vârstă Cretacic superior (Cenomanian), grosier, dur, dens, cu Lithothamnion (Tipul A1). Blocuri mari, brute de acest tip au fost utilizate în proporţie de peste 63%. Marea lor majoritate provine din vecinătate. Pe aerofotograme Dealul Golovăr, situat spre sud, prezintă aspecte care pot fi atribuite urmelor unei activităţi de exploatare în carieră. In mai mică măsură (4,2%) au fost utilizate calcare encrinitice cenomaniene, gălbui, mai moi (Tipul A2). Astăzi aceste roci sunt exploatate în mari cariere de lângă Babadag (Sultan Tepe). Ele apar şi la Capul Iancila unde sunt asociate cu calcarenite cu Lithothamnion.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 2011
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 9; anul 2011; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie. Volum dedicat lui Florin Topoleanu la a 60-a aniversare; serie nouă
  • Paginaţia: 523-538
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  27 / 37   >  >|