TITLU în română: Periferii conectate în Tracia nord-dunăreană în secolele IV-III a.Chr. Explorând modele de aşezări în zona mormântului fastuos de la Peretu
Subiect: Analiza următoare a demarat ca o încercare de contextualizare regională a mormântului tumular cu inventar preţios de la Peretu, datat în mod tradiţional către mijlocul sec. IV a.Chr., o descoperire veche de la nord de Dunăre, de notorietate istoriografică, cu analogii la fel de renumite din zona balcanică. Obiectivele cercetării au fost de a explora cum (şi dacă) această expunere ostentativă de autoritate, exprimată în domeniul simbolic al practicilor funerare, era parte a unor procese mai largi de formare a unor identităţi colective în Tracia de la nord de Dunăre, aşa cum sunt acestea sugerate a se fi petrecut, de descoperirile unor situri întărite, aflate în apropierea mormântului şi datate în aproximativ aceeaşi perioadă. Aceste situri se evidenţiază prin particularitatea tehnicilor de construcţie a incintelor care presupuneau utilizarea solurilor arse. Interpretările propuse se bazează parţial pe rezultatele unor investigaţii interdisciplinare recente (geofizice şi de teledetecţie) întreprinse în câteva situri din zona judeţului Teleorman. Cu două-trei decenii înainte de cucerirea macedoneană a Traciei, aceste situri delimitate de incinte, atrăgeau deja atenţia unor comunităţi regionale, în jurul unei componente cultice, câteva dintre acestea ajungând să se dezvolte în centre rezidenţiale mai ales începând cu ultimul sfert al sec. IV a.Chr. Într-un cadru mai larg, acest studiu examinează procesele de creştere socială, centralizare a autorităţii şi apariţie a identităţilor colective petrecute la începutul epocii elenistice în teritoriile periferice ale stăpânirii macedonene. Tracia de la nord de Dunăre se caracterizează după războaiele lui Filip al II lea, dar mai ales în timpul celor duse de succesorii lui Alexandru cel Mare, printr-o creştere demografică deosebită. Se va argumenta că această dezvoltare, inclusiv bogăţia ostentativă vizibilă în câteva morminte, a fost declanşată de interesele politice ale Diadochilor (alimentate prin monedă macedoneană şi apariţia reţelelor militare) ce au folosit Tracia de Nord-Est ca scenă secundară a desfăşurării, prin intermediari, a competiţiei lor globale pentru putere.
