Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Contribuţii la studiul pieselor de port şi podoabă din mediul cultural Ferigile. Mărgelele de caolin descoperite în necropola hallstattiană de la Valea Stânii (judeţul Argeş)

  • Subiect: În trei din cele zece morminte tumulare explorate până în prezent în necropola hallstattiană de incineraţie de la Valea Stânii (tumulii 1, 4 şi 10) au fost descoperite mici mărgele de caolin. Este pentru prima dată când mărgelele de caolin sunt atestate în mediul cultural al grupului Ferigile. Aceste piese de podoabă sunt răspândite pe spaţii largi, în secolele VII-VI a.Chr., din nordul Caucazului (în mormintele culturii scitice timpurii) până în sud-estul Poloniei (într-un mediu corespunzător culturii lusaciene Tarnobrzeg) şi de la Dunărea de Jos până în nordul Ucrainei (în mormintele scitice din zona Aksiutincy). O densitate mare a descoperirilor de astfel de piese a fost documentată în mormintele grupului Ciumbrud din Transilvania. Dispunerea lor în cadrul inventarului funerar al mormintelor de înhumaţie şi în raport cu scheletele păstrate arată că erau purtate în salbe, pe cap sau la gât. Conform caracteristicilor inventarelor funerare cu care aceste podoabe se asociau, dar şi în acord cu unele determinări antropologice, salbele de mărgele de caolin erau atributul portului feminin. Determinarea antropologică a oaselor calcinate din tumulul 4 de la Valea Stânii confirmă acest fapt. Probe din mărgelele de caolin descoperite la Valea Stânii (în tumulul 1) au fost supuse în paralel la două seturi de analize, în laboratoare diferite. În laboratoarele Institutului de Cercetări Nucleare Piteşti, un fragment dintr-o piesă descoperită în mormântul din tumulul 1 a fost supus microscopiei electronice de baleiaj si analizat prin spectroscopie de raze X cu dispersie după energie, procedee ce au permis următoarele tipuri de analize chimice: identificarea elementelor chimice prezente în material (într-un câmp specificat) prin analiza spectrului de raze X achiziţionat, cartografierea elementelor chimice în câmpul analizat şi determinarea compoziţiei chimice procentuale în puncte de interes selectate pe proba examinata. În laboratoarele Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, o altă probă dintr-o mărgea provenind din acelaşi tumul, a fost supusă analizelor spectroscopice FTIR si Raman, complementare prin faptul ca spectrele IR oferă informaţii importante despre vibraţiile însoţite de modificarea momentului de dipol al legăturii chimice, iar spectrele Raman despre vibraţiile însoţite de modificarea polarizabilităţii. Rezultatele analizelor de laborator se constituie într-o bază de date de referinţă pentru viitoarele investigaţii pe acest tip specific de piese de podoabă.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 15; anul 2017; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie; serie nouă
  • Paginaţia: 7-48
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  2 / 19   >  >|