The Ottoman Fortress from Hârşova in Recently Discovered Russian Cartographic Sources (18th century)

  • TITLU în română: Fortificaţia otomană de la Hârşova în surse cartografice ruseşti din sec. XVIII
  • Subiect: Asemeni tuturor cetăţilor otomane din Dobrogea, cetatea de la Hârşova a fost prea puţin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări arheologice, doar câteva documente, şi acestea puse adesea sub semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei fortificaţii puternice. Cucerirea Dobrogei la începutul sec. al XV-lea aduce după sine şi preocupările otomanilor faţă de îngrijirea şi repararea cetăţii existente, cuceritorii fiind motivaţi de importanţa strategică şi militară a regiunii. Integrarea în sistemul politic, militar, administrativ, economic şi social a noii provincii otomane a reprezentat pentru Hârşova o nouă etapă istorică de o relevanţă aparte. Hârşova a fost un Însemnat centru fortificat, cu rol militar, ce găzduia o garnizoană importantă, dar şi cu o funcţie economică hotărâtoare dată de port, de accesul la principalele drumuri care traversau Dobrogea, şi de rolul de punct de trecere al a Dunării, care oferea o legătură cu drumurile transcarpatice. Toate aceste aspecte au conferit Hârşovei un rost aparte în cadrul administrativ otoman, cu urmări în organizarea oraşului şi a ţinutului din jur integrat unei kazale. Imaginea cetăţii otomane era cunoscută, îndeosebi mulţumită litografiilor datate în 1826, care înfăţişau o cetate impunătoare. Documentul cartografic publicat de von Moltke în 1856, care reprezintă cel mai vechi plan al cetăţii şi oraşului Hârşova cunoscut până acum, consemna o impunătoare fortificaţie bastionară, ce închidea perimetrul cuprins între Dealul Cetăţii şi Dealul Belciug. Cu excepţia acestui plan, la care se pot adăuga câteva descrieri sumare, constatăm o lipsă a datelor privind cetatea otomană. Astfel, ne-am îndreptat atenţia spre sursele cartografice, încercând să identificăm noi planuri şi hărţi, care să permită o lămurire a evoluţiei fortificaţiei otomane. În articolul de faţă prezentăm câteva dintre planurile cetăţii de la Hârşova descoperite recent în arhivele de la Kiev şi Moscova. Acestea sunt deosebit de importante şi vor fi analizate critic în raport cu rezultatele obţinute în cercetarea arheologică de până acum şi alte surse documentare pe care le avem la dispoziţie. Planurile descoperite se constituie în surse de cercetare noi, originale, şi permit o mai bună cunoaştere a situaţiei fortificaţiei de la Hârşova în scurgerea sec. XVIII-XIX.
  • Limba de redactare: engleză
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Mega
  • Loc publicare: Cluj-Napoca
  • Anul publicaţiei: 2021
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 19; anul 2021; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie; serie nouă
  • Paginaţia: 261-300
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  9 / 14   >  >|