Subiect: Studiile arheologice sunt, în general, bazate pe observaţii punctuale realizate, prin săpături, la nivelul siturilor arheologice. Utilizarea în mediu GIS/SGI a datelor (din teren şi/sau bibliografice) obţinute la nivelul unui sit arheologic, deschide noi perspective prin trecerea de la o viziune punctuală, strict istorică, la una globală, ce include şi factorii de mediu biotici şi abiotici, cum ar fi: radiaţia solară, relieful, solurile, apa, vegetaţia (vegetaţia forestieră), organismele animale şi, bineînţeles, factorul antropic. Acţiunea factorilor de mediu influenţează evoluţia comunităţii umane studiate şi asigură fundalul pe care se manifestă factorii interni ai comunităţii.
În cadrul acestei lucrări au fost luate în discuţie anumite aspecte legate de distribuţia spaţială a siturilor arheologice, în cadrul Podişului Babadag. Distribuţia acestora a fost stabilită pe baza informaţiilor existente pe pagina de internet a Institutului de Memorie Culturală. Aceste date au fost introduse în mediul GIS/SGI, împreună cu informaţii despre factorii de mediu cuprinse în: Harta distribuţiei punctuale a siturilor arheologice, ASTER GDEM Ver2, Sistemul fotovoltaic de informaţii geografice (Photovoltaic Geographical Information System – PVGIS), harta ArcGRID, Corine Land Cover, Hărţi ale curbelor de nivel (hipsometrice) trasate după DEM (digital elevation model) şi ETOPO2, Harta unităţilor de relief etc.
Deşi este bine cunoscută influenţa radiaţiei solare asupra vegetaţiei în general, totuşi, pentru a avea o imagine mai clară asupra distribuţiei spaţiale a diferitelor tipuri de vegetaţie, este nevoie de utilizarea tehnicilor de teledetecţie.
