Fundaţii, testamente şi donaţii ale grănicerilor bănăţeni

Subiect: Aproape toate donaţiile şi testamentele au fost încredinţate, spre executare Episcopiei din Caransebeş. În perioada de exercitare a puterii dualiste, aceasta avea totuşi anumite limite oprindu-se la uşa bisericii. Toate bisericile creştine respectau tradiţia privind bunurile şi averile bisericeşti. Prin legea împăraţilor Leon şi Antemisa din anul 740 prin care se prevedea că „dacă cineva şi-ar fi manifestat dorinţa sub orice formă legală: testament, codicil, act de vânzare, donaţie, etc „ca patrimoniul său întreg sau numai o parte să aparţină Bisericii, proprietatea acestor bunuri să rămână Bisericii, la adăpost de orice tulburare". Toţi studenţii care au beneficiat de burse din testamentele şi fundaţiile lăsate de foştii grăniceri după terminarea studiilor s-au înapoiat în Caransebeş ocupând funcţii de conducere în viaţa social-politică şi culturală a oraşului, dar în mod deosebit ei au acţionat pe tărâm şcolar urmând tradiţia de a forma cărturari de nădejde în vremuri atât de vitrege pentru soarta naţiei române.
Limba de redactare: română
Secţiunea: Sinteze, contribuţii ştiinţifice şi documentare
Vezi publicația: Studii şi Articole de Istorie: SAI
Loc publicare: Bucureşti
Anul publicaţiei: 1993
Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 60-61; anul 1993
Paginaţia: 71-81
Navigare în nr. revistă: |< < 8 / 24 > >|