Subiect: Scopul şantierului Rodna a fost aceea de a explora posibilităţile privitoare la o cercetare mai amănunţită a aspectelor unei aşezări de mineri din perioada de
organizare a statului medieval din Transilvania, în oglinda depunerilor arheologice. Lucrările au avut caracterul unor sondaje de informaţie.
Săpăturile din sec. XIX au evidenţiat existenţa aici a unei biserici din sec. XIII. Sondajele campaniei din 1955 au pornit şi ele de la premisa că ruina aparţine abia ultimului sfert al veacului al XIII-lea, întemeind această ipoteză pe aspectul celor câtorva forme arhitectonice decorative păstrate. Prin urmare tema principală era de a cerceta dacă sub ruina actuală se găsesc sau nu urme ale aşezării devastate în cursul invaziei tătare din 1241 şi despre care vorbeşte Rogerius.
În afară de cercetările efectuate în perimetrul aşezării
vechi, atenţia s-a îndreptat şi asupra unei ruine de
cetate de pe o creastă în formă de şa care domină
valea Someşului Mare. Pe temeiul bastioanelor pătrate şi al grosimii relativ reduse a curtinelor (circa 1,40 m), se poate totuşi spune că cetatea corespunde sistemelor de fortificaţie curente în Transilvania în secolele XIV-XV.
