„Masa tăcerii”, „Masa destinului” sau „Cină de taină”

  • Subiect: Articolul îşi propune să explice, din perspectivă etnologică , simbolurile lui Brâncuşi, referindu-se în special la lucrarea „Masa tăcerii”, dar şi la „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului”. Lucrarea concluzionează că simbolistica rituală a „Mesei tăcerii” este, în esenţă, masă-altar, pe care se aşezau mai întâi ofrandele către zei, apoi către strămoşi. Semnificaţia rituală precreştină se regăseşte în religiile de mister, ca şi în ospeţele rituale eseniene de la începuturile creştinismului, conotaţia principală aici fiind purificarea prin pâine şi vin.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Etnografie - artă
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis: ActaMP
  • Editura: Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2002
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXIV; anul 2002; subtitlu: Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arta din Zalău
  • Paginaţia: 715-718
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  50 / 56   >  >|