Bucket-shaped pendants from the Sarmatae environment. A few notes on the origin, dating and use of these amulets in the Barbarian world

  • TITLU în română: Pandantivele-căldăruşă din mediul sarmatic. Câteva observaţii pe marginea originii, datării şi utilizării acestor amulete în lumea barbară
  • Subiect: Pandantivele-căldăruşă au avut o largă răspândire în diverse medii culturale din spaţiul cuprins între nordul-estul Mării Negre şi Europa Centrală. Studiul de faţă încearcă, fără a avea pretenţii de exhaustivitate, o analiză a pieselor de acest tip în mediul sarmatic. Autorul examinează aceste pandantive din mediul sarmatic alături de cel din alte medii culturale, într-un context mai larg şi constată că în mediul sarmatic pandantivele-căldăruşă provin cu precădere din morminte de copii şi femei, fiind întâlnite atât în morminte bogate, cât şi în cele mai sărăcăcioase. Autorul remarcă că cele mai timpurii exemplare de astfel de pandantive sunt din spaţiul nord-pontic şi provin din complexe ce se datează în sec. II-I a. Chr., fapt ce sugerează, originea pandantivelor-căldăruşă, alături de alte tipuri de pandantive, în regiunea nord-pontică. În sec. I a. Chr. aceste pandantive sunt prezente la scitii târzii şi sarmaţi din nordul şi nord-vestul Mării Negre, dar şi în mediul geto-dacic şi germanic (cultura Poieneşti-Lucăşeuca). Odată cu secolul I p. Chr. numărul pandantivelor-căldăruşă creşte semnificativ în mediul scitic târziu, sarmatic, geto-dacic, dar şi în cadrul necropolelor oraşelor şi aşezărilor din zona nord-pontică. Tot din această perioadă ele încep să fie atestate şi în arealul culturii Przeworsk. În urma analizei descoperirilor de pandantivele-căldăruşă din mediul sarmatic s-a ajuns la concluzia că nu se poate vorbi de o utilizare intensă a lor de către sarmaţi, precum în cazul altor tipuri de pandantive. Autorul remarcă că marea majoritatea a pandantivelor-căldăruşă din mediul sarmatic nord şi nord-vest pontic sunt din morminte ce se datează în intervalul cronologic cuprins între mijlocul sec. I p. Chr. - începutul/primele decenii ale sec. II p. Chr. De asemenea s-a constatat că astfel de artefacte se întâlnesc rareori în morminte sarmatice din a doua jumătate a sec. II – prima jumătate a sec. III p. Chr., dar şi că lipsesc în a doua etapă a perioadei sarmatice târzii (a doua jumătate a sec. III – sec. IV p. Chr.). Ca urmare a analizei complexelor funerare sarmatice din Câmpia Panonică în care au fost descoperite pandantive-căldăruşă se conchide că obiceiul purtării acestor pandantive de către femei şi copii a fost adus în acest spaţiu în a doua jumătate a sec. I p. Chr. de primele grupuri de sarmaţi aşezaţi în această regiune. Nu în ultimul rând s-a remarcat că în mediul sarmatic din acest areal geografic aceste artefacte au fost utilizate, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toată durata locuirii lor în acest areal geografic. În final se conchide că utilizarea masivă a pandantivelor-căldăruşă în sec. II –IV p. Chr. în diverse medii culturale din spaţiul cuprins între nordul Mării Negre şi Europa Centrală indică faptul că ele au devenit artefacte “supranaţionale”, fiind produse şi utilizate de diverse populaţii din acest areal geografic.
  • Limba de redactare: engleză (rezumat în engleză şi română)
  • Vezi publicația: Cercetări Arheologice: CA
  • Editura: Muzeul Naţional de Istorie a României
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2021
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVIII; nr. în TOM: 2; anul 2021
  • Paginaţia: 411-438
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  5 / 16   >  >|