Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Multi-analytical study of the archaeological leather discovered near the medieval Oratea fortress

  • TITLU în română: Studiu multi-analitic asupra pielii arheologice descoperite lângă cetatea medievală de la Oratea
  • Subiect: Recente cercetări arheologice realizate pe platoul aflat la est de cetatea medievală de la Oratea (Podu Dâmboviţei, judeţul Argeş) au avut ca rezultat evidenţierea unei poziţii fortificate romane. Printre descoperiri se remarcă un fragment destul de mare din piele, aparţinând primei faze de amenajare (începutul sec. II d.Chr). Descoperirea este una foarte rară, condiţiile de sol şi climatice adecvate prezervării obiectelor din piele fiind rareori întâlnite în România. Contactul cu atmosfera a determinat un proces rapid de deshidratare, conducând la fragmentarea materialului colagenic. Prin urmare, extragerea unor informaţii utile din aceste fragmente a necesitat o abordare multianalitică, primul pas constând în evaluarea stării de degradare. În acest scop au fost utilizate tehnici spectroscopice de analiză moleculară (spectroscopia în infraroşu cu reflexie totală atenuată, FTIR-ATR) şi elementară (spectroscopia cu fluorescenţă cu raze X, XRF), microscopia de scanare cu electroni (SEM) şi analiza prin micro-calorimetrie diferenţială dinamică (micro-DSC). Analiza comportamentului componentelor spectrale ale colagenului a permis detecţia superficială a gelatinei, punând în evidenţă o pierdere aproape completă a structurii helicoidale a colagenului, în timp ce analiza micro-DSC a furnizat şi o evaluare cantitativă a gradului de deteriorare a colagenului prin de-tabăcire, gelatinizare şi transformare în masă amorfă. Caracteristicile morfologice şi microstructura fragmentelor de piele au fost puse în evidenţă prin intermediul observaţiilor SEM. Analiza XRF a furnizat şi informaţii privind compoziţia solului. În general, toate probele arheologice analizate prezintă o fragilitate extrem de mare şi tendinţa de a se transforma în pulbere la uscare. Acest comportament este datorat structurii gelatino-amorfe a pielii, stabilizată doar de prezenţa componentelor minerale ale solului. Pentru a evita riscul pierderii acestor probe, autorii recomandă consolidarea prin încorporare de haloizit sau alte nanoargile, cât mai curând posibil după descoperire.
  • Limba de redactare: engleză (rezumat în română şi engleză)
  • Secţiunea: Studii/Studies
  • Vezi publicația: Cercetări Arheologice: CA
  • Editura: Muzeul Naţional de Istorie a României
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2022
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXIX; nr. în TOM: 1; anul 2022
  • Paginaţia: 185-196
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  10 / 21   >  >|