The mosaic pavements in Philippopolis and Augusta Traiana from Constantine I till Theodosius I. A short review

  • TITLU în română: Pavimente cu mozaic în Philipopolis şi Augusta Traiana de la Constantin I la Teodosiu. O scurtă trecere în revistă
  • Subiect: Articolul de faţă se concentrează asupra evoluţiei artei mozaicului între Constantin I şi Teodosius I în Tracia, pe baza exemplelor oferite de cele două centre urbane din provincie: Philippopolis, capitala provinciei, şi Augusta Traiana. Pavimentele cu mozaic au fost folosite pentru a înfrumuseţa atât clădirile private, cât şi cele publice, atât laice, cât şi religioase, în cazul bazilicilor creştine - fie construite ex novo, fie încorporate în complexele existente. Multe aspecte au fost deja discutate în recent publicatul Corpus der Spätantiken und früchristlichen Mosaiken Bulgariens: Wien (Pillinger, R., Lirsch, A., Popova, V. (Hrgs.) şi, prin urmare, articolul de faţă reprezintă un pas înainte în studiul acestei probleme. Evoluţia artei mozaicului în ambele oraşe ar trebui privită în contextul discursului „creştini – necreştini” şi „arieni - ortodocşi”, iar unele mozaicuri pot fi legate de evenimente istorice specifice, ceea ce este foarte rar în antichitatea târzie. Evenimentul în cauză este marşul noului împărat Iulian, în 361/362, de la Naissus la Constantinopol, care, în drumul său, se pare că s-a oprit în regiune pentru o perioadă de timp şi a dus o politică de restaurare a vechilor temple, culte şi asociaţii, precum şi a trecutului prestigios al imperiului. Se pare că politica sa religioasă a avut un impact uriaş asupra vieţii unor oraşe prin care a trecut în drumul său spre Constantinopol, cum ar fi Serdica şi Philippopolis, iar pavimentul cu mozaic din Philippopolis oferă un indiciu în acest sens. Prezenţa imperială a fost un catalizator pentru iniţiative similare şi în alte centre urbane din provincia Tracia, cum ar fi, de exemplu, Augusta Traiana. De asemenea, ele arată că problema adeziunii la confesiunea ariană a comunităţii creştine din Philippopolis şi Augusta Traiana este mult mai complexă decât se credea până acum şi că, de fapt, comunităţile ariene nu erau omogene.
  • Limba de redactare: 259-286
  • Secţiunea: Studii/Studies
  • Vezi publicația: Cercetări Arheologice: CA
  • Editura: Muzeul Naţional de Istorie a României
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2022
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXIX; nr. în TOM: 1; anul 2022
  • Paginaţia: 259
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  13 / 21   >  >|