Adding to John W. Hayes`s Late Roman Pottery. Late Roman Light-Colored Wares with champlevé decoration from Histria revisited

  • TITLU în română: Adăugiri la „Late Roman Pottery” a lui John W. Hayes. LRLCW cu decoraţie de tip champlevé de la Histria revăzute
  • Subiect: Articolul prezintă varianta târzie şi foarte puţin cunoscută a unei mai cuprinzătoare categorii ceramice, Late Roman Light-Colored Ware (LRLCW, în limba turcă Açık Renkli Seramikler). Ea a fost introdusă în literatura de specialitate de către John W. Hayes în anii 1960, în urma săpăturilor de la Saraçhane/ Biserica Sf. Polieuct din Constantinopol şi reluată apoi în lucrarea sa fundamentală, Late Roman Pottery (1972). Despre zona de producţie, Hayes considera initial că ar fi de asociat atelierelor de la Cnydus, în Caria, dar descoperiri recente şi ingrediente ale pastei ar plasa-o mai degrabă în partea de nord-est a Egeei şi pe ţărmurile sudice ale Mării Marmara, între Pergam şi Cyzicus. LRLCW este o ceramică din pastă în nuanţe deschise, produsă între cca 420-450 – primele decenii ale sec. VII (cel mai târziu mijlocul sec. VII p.Chr.). Varianta târzie cuprinde platouri care au de obicei picior înalt şi al căror diametru oscilează între 13-36 cm. Decoraţia caracteristică este una sgraffitată, de tip champlevé (în limba turcă, Kazıma-Kabartılı Seramikler), anunţând un tip decorativ bizantin foarte îndrăgit la sfârşitul sec. XII – sec. XIII. În catalogul nostru am adunat exhaustiv 30 astfel de piese şi un fals modern de la Odessos, după o piesă antică neidentificată. Descoperirile cunoscute provin de la Constantinopol, Nicaea, Zeitinliada şi Parion, în Propontida, de la Methymna în Lesbos, de la Pergam, Allianoi, Sardis, Laodicea ad Lycum, iar din spaţiul levantin de la Antiochia ad Orontem şi Porphyreon. Trei piese au fost descoperite şi la Histria, în contexte datate în ultimele decenii ale sec. VI – primele decenii ale sec. VII p.Chr., din zona ”Cetate” şi din anexa de nord-est a basilicii episcopale. Este foarte posibil ca aceste vase cu decor neobişnuit să fi ajuns la Histria împreună cu piese semifabricate sau finite din marmură (de Procones?) şi meşteşugarii care le montau la basilica episcopală şi, poate, la alte basilici din oraş. Motivele decorative majore sunt foarte variate: venationes şi venatores, după o schemă iconografică care aduce aminte de vânătoarea regală sassanidă, animale sălbatice, personaje mitologice şi scene religioase, înconjurate de elemente secundare geometrice sau vegetale. De aceea, fiecare dintre aceste vase este un unicum şi toate împreună produse ale unor meşteri de înaltă calificare. Inspiraţia din vasa argentea - argintăria constantinopolitană de epocă iustinianee şi până în vremea lui Heraclius este indiscutabilă, deopotrivă cu influenţele artei sassanide menţionate mai sus. Categoria ceramicii LRLCW cu decor de tip champlevé pare să fie un răspuns zonal la marile platouri africane de lux, care reîncep să domine piaţa Mediteranei Orientale, spaţiul egean şi capitala după înfrângerea regatului vandal, în 533-534 p.Chr. Tipologic vorbind, ele sintetizează piciorul înalt specific unor forme africane (ARSW Hayes 89-90) şi mai multe dintre caracteristicile popularelor platouri largi de tip ARSW Hayes 104-105, aflate în circulaţie în aceeaşi vreme (sec. VI – prima jumătate a sec. VII p.Chr.).
  • Limba de redactare: engleză (rezumat în engleză şi română)
  • Secţiunea: Studii/Studies
  • Vezi publicația: Cercetări Arheologice: CA
  • Editura: Muzeul Naţional de Istorie a României
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2022
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXIX; nr. în TOM: 1; anul 2022
  • Paginaţia: 287-316
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 21   >  >|