- Subiect: „Revista Istorică” publică în primul număr din anul 2000 un material de Şerban Papacostea ce tratează Căderea Constantinopololui şi politicile de administrare a strâmtorilor în timpul împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul şi Imperiului Roman de Răsărit. Mai departe, Ovidiu Cristea discută despre Serenissima, stat suveran şi republică maritimă în Veneţia de astăzi, care a existat în perioada 697–1797 şi s-a remarcat prin prosperitate comercială şi care a abordat o politică misionară, susţinând Cruciadele cu nave şi echipament de război, în special Cruciada a patra, un capitol final al Marii Schisme. În cele ce urmează, autorul Şerban Marin investhează felul în care împăratul bizantin Manuel I Comnen este reprezentat în cronicile veneţiene, iar Octavian Iliescu examinează economia monetară în Moldova lui Alexandru cel Bun, în vreme ce Constantin Rezachevici discută despre un steag nedocumentat încă al lui Constantin Brâncoveanu. Mai departe sunt descrise târgurile din zonele secuieşti şi evoluţia acestora şi sunt semnalate câteva probleme în domeniul studiilor de numismatică medievală. Este comentată apoi o carte a istoricului şi lingvistului maghiar, András Róna-Tas („Hungarians and Europe in the Early Middle Ages. An Introduction to Early Hungarian History”), iar următoarele pagini rezumă aspecte discutate la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi studii de istorie recentă.
- Limba de redactare: română; engleză
- Vezi publicația: Revista istorică: RI
- Editura: Academiei Române
- Loc publicare: Bucureşti
- Anul publicaţiei: 2000
- Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XI; nr. în TOM: 1-2; ianuarie - aprilie; anul 2000
- Paginaţia: 1-178
- Navigare în nr. revistă: |< < 1 / 1 > >|
- Descriptori:  Alexandru cel Bun, Constantin Brâncoveanu, Imperiul Roman de Răsărit, Cruciada a patra, Republica Veneţiană, Mihail Paleologul, căderea Constantinopolului, Manuel I Comnenul, misionari cataloci