• TITLU în română: Epidemia de holeră din 1873 la Satu Mare
  • Subiect: În secolul al XIX-lea pentru locuitorii Europei holera a constituit cea mai temută boală infecto-contagioasă. Vibrionul holerei a fost agentul patologic cauzator al unor epidemii grave în 1831, 1836, 1848-1849, 1855, 1866, 1872-1873. Pentru a exemplifica mărimea pierderilor umane ajunge să amintim că doar în Satu Mare, oraş care în 1873 avea 18000-18300 de locuitori, s-au înregistrat 520 de decese cauzate de această boală. Numărul celor îmbolnăviţi desigur a fost şi mai mare. În lucrare sunt enumerate aşezămintele spitaliceşti sătmărene din a doua jumătate a secolului XIX. Numărul mic de bolnavi care au putut fi internaţi şi trataţi în aceste ospicii a constituit un neajuns ce a ieşit în evidenţă cu ocazia epidemiei din vara anului 1873. Pentru conducerea oraşului anii următori au devenit ani de căutări şi de ameliorări în domeniul ocrotirii sănătăţii. S-au deschis spitale noi: cel orăşenesc cu 72 de paturi şi cel de homeopatie, iar cele vechi au fost reorganizate. Tot în această perioada a crescut şi numărul medicilor, chirurgilor, moaşelor. Aplicarea fermă a măsurilor de profilaxie individuale şi colective, modernizările asistenţei sanitare din Satu Mare au făcut ca în deceniile urmtătoare, cu excepţia unor cazuri sporadice, epidemii atât de grave ca cea din 1873 n-au mai avut loc.
  • Limba de redactare: maghiară
  • Secţiunea: Istoria culturii şi civilizaţiei
  • Vezi publicația: Satu Mare - Studii şi Comunicări
  • Editura: Editura Muzeului Sătmărean
  • Loc publicare: Satu Mare
  • Anul publicaţiei: 1998-1999
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XV-XVI; anul 1998-1999; seria Arheologie - Istorie - Cultură şi Civilizaţie -Artă şi Etnografie - Muzelogie - Restaurare şi Conservare
  • Paginaţia: 489-494
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  29 / 54   >  >|