Subiect: În timpul Primului Război Mondial, în 1916, România s-a alăturat Aliaţilor, iar Statul Major General al Armatei a inclus fotografi profesionişti într-un departament nou înfiinţat, dedicat imaginilor oficiale şi de propagandă. Acesta era cunoscut sub numele de Serviciul Fotografic al Armatei. În fruntea acestui departament a fost numit locotenentul Ion Oliva, rezervist care, în viaţa civilă, lucra ca arhitect. Oliva a selectat cu atenţie fotografi experimentaţi pentru echipa sa.
Subiectele capturate erau variate, începând cu portrete ale Familiei Regale utilizate intens în scopuri de propagandă pe parcursul războiului. Multe imagini îl înfăţişau pe Regele Ferdinand revizuind trupele sau decorând vitejii, ori pe Regina Maria îngrijind soldaţii răniţi îmbrăcată cu şorţul Crucii Roşii.
De pe linia frontului erau surprinse imagini crude: tranşee, tunuri şi mitraliere în acţiune, soldaţi curăţându-şi şi ungându-şi armele, ostaşi spălându-şi şi cusându-şi uniformele zdrenţuite sau mâncând supă ascunşi în tranşee, ofiţeri tineri relaxându-se, citind sau cântând la vioară. De asemenea, fotografiile înfăţişau prizonieri germani, grămezi de căşti capturate, trofee precum tunuri grele şi muniţie, gări distruse, oraşe bombardate sau sate arse până la temelii.
Suferinţa inamicului devenea, în logica războiului politic, la fel de înălţătoare pentru moral ca şi poziţiile eroice ale trupelor noastre în acţiune. A fost un efort de echipă, iar identificarea unui autor specific pentru o anumită imagine este dificilă. Unele dintre aceste imagini au ajuns în reviste şi ziare ilustrate datorită potenţialului lor artistic, în timp ce multe au fost trimise pe linia frontului pentru a ridica moralul trupelor, servind ca material de propagandă – într-o vreme când propaganda nu era încă privită cu conotaţii negative.
