Subiect: În 1830, după ocuparea Principatelor Române de către trupele imperiale ruse, ca urmare a războiului ruso-otoman din 1827-1828, administraţia străină a decis să ofere ţării o constituţie numită Regulamentul Organic. Printre alte instituţii, această constituţie prevedea organizarea unor forţe militare destinate să păzească graniţele ţării, să asigure cordonul sanitar în zonele limitrofe ale Imperiului Otoman (de unde, de obicei, se răspândeau epidemiile) şi să efectueze servicii de poliţie în interiorul ţării. Constituirea acestui nucleu al unei armate naţionale a stârnit entuziasmul populaţiei la toate nivelurile. Tinerii s-au grăbit să se înroleze, iar gradele militare erau acordate în funcţie de rangul nobiliar pe care îl aveau anterior: boierii de rang întâi, cu funcţii importante în stat, primeau grade superioare, în timp ce cei cu funcţii mai modeste primeau grade inferioare.
Apariţia uniformelor militare pe străzile Bucureştiului, la 12 mai 1830, a produs o mare satisfacţie. Poetul Iancu Văcărescu a scris o poezie în ritm de marş, iar pictorul Constantin Lecca a realizat, un an mai târziu, o serie de portrete ale celor mai importanţi comandanţi din cele două principate, Valahia şi Moldova. Acestea au fost litografiate. Recent, a fost studiat un carnet de schiţe în care erau desenate aceste portrete, alături de portrete ale altor prelaţi sau civili celebri, cu intenţia de a fi litografiate. Comparând schiţele cu lucrările finale, s-au observat, în unele cazuri, anumite diferenţe. S-a reuşit identificarea schiţei unui portret în ulei al lui Constantin Cantacuzino, mare agă (şef al poliţiei) şi, ulterior, caimacam (locţiitor al domnitorului), care a fost expus mult timp la Muzeul Naţional de Artă, fără ca autorul picturii să fie cunoscut.
În acest carnet se găsesc, de asemenea, şi alte portrete ale unor militari care nu au fost litografiate: câţiva ofiţeri instructori ruşi, o doamnă din elită, un prelat şi câţiva civili, o scenă de luptă şi o imagine a bisericii Curtea de Argeş.
Datorită acestui carnet de schiţe, mai multe personalităţi uitate ale armatei române aflate în formare au recăpătat chipul şi alura lor marţială.
Limba de redactare: română (cu rezumat în limba franceză)
