Subiect: Elementele din arhitectura lemnului românesc (biserici, case, stâlpi) şi din regiuni învecinate seamănă cu simbolurile neo-eneolitice ale Marii Mame. Bisericile din lemn (sec. XVI-XIX) şi stâlpii funerari (sec. XIX-XX) combină simboluri precreştine (cioplituri) cu pictură creştină, reflectând funcţii magice. România conservă mii de astfel de vestigii, spre deosebire de alte ţări (Norvegia, Finlanda, Rusia), dar multe sunt degradate.
Autorul leagă ornamentica de folclor, ambele provenind din viziunea ancestrală a lumii, pre-românească, cu rădăcini universale. Două mituri stau la bază: oul lumii (creaţie prin spargere, în colinde şi ornamente ca „dintele de lup” la Ileanda) şi muntele lumii (legătură cer-pământ, în triunghiuri şi priscornice). „Păpuşa” – clepsidră din două triunghiuri opuse – simbolizează Marea Mamă, regenerarea şi „trecerile” între lumi (moarte, nuntă, naştere), din neolitic (Çatal Hüyük, Cucuteni) până în ornamentele româneşti (stâlpi, ţesături). Folclorul (colinde, ritualuri de 40 de zile) confirmă „lina fântână” ca poartă intermundană. Această moştenire, pe cale de dispariţie, necesită salvare.
mitologia altor culturi
Elementele din arhitectura lemnului românesc (biserici, case, stâlpi) şi din regiuni învecinate seamănă cu simbolurile neo-eneolitice ale Marii Mame, păstrate 5.000-9.000 de ani. Bisericile din lemn (sec. XVI-XIX) şi stâlpii funerari (sec. XIX-XX) combină simboluri precreştine (cioplituri) cu pictură creştină, reflectând funcţii magice. România conservă mii de astfel de vestigii, spre deosebire de alte ţări (Norvegia, Finlanda, Rusia), dar multe sunt degradate.
Autorul leagă ornamentica de folclor, ambele provenind din viziunea ancestrală a lumii, pre-românească, cu rădăcini universale. Două mituri stau la bază: oul lumii (creaţie prin spargere, în colinde şi ornamente ca „dintele de lup” la Ileanda) şi muntele lumii (legătură cer-pământ, în triunghiuri şi priscornice). „Păpuşa” – clepsidră din două triunghiuri opuse – simbolizează Marea Mamă, regenerarea şi „trecerile” între lumi (moarte, nuntă, naştere), din neolitic (Çatal Hüyük, Cucuteni) până în ornamentele româneşti (stâlpi, ţesături). Folclorul (colinde, ritualuri de 40 de zile) confirmă „lina fântână” ca poartă intermundană. Această moştenire, pe cale de dispariţie, necesită salvare.
Acest rezumat reduce textul la circa 5-7% din lungimea originală, păstrând esenţialul. Spune-mi dacă vrei şi mai scurt sau altceva!
simboluri ale Marii Mame
mitologia altor culturi
