• Subiect: În şirul neîntrerupt al episcopilor de Roman vreme de aproape 500 de ani, la începutul secolului XX a fost ales în scaunul vlădicesc al Romanului vicarul episcopiei Râmnicului, arhiereul Gherasim Safirin Craioveanul, un ierarh riguros, de mare severitate morală, inflexibil la interpretarea canoanelor, de asemenea în convingerile sale, care a păstorit timp de un deceniu, până la 24 iunie 1911, când Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a depus din scaun, retrăgându-se la mănăstirea Frăsinei, unde s-a stins din viaţă în februarie 1922. Un eveniment important din viaţa Bisericii avea să-l implice într-o aprigă dispută cu membrii Sf. Sinod, dar mai ales cu preşedintele acestui for bisericesc, mitropolitul Atanasie Mironescu. Este vorba despre Legea Consistoriului Superior Bisericesc (1909), care prevedea înfiinţarea unei noi instituţii, separată de Sinod, din care să facă parte şi monahi, dar şi clerici de mir. În pofida intenţiilor bune, acest Consistoriu nu şi-a dobândit autoritatea, deoarece clasele politice se implicau pe atunci în viaţa Bisericii prin diferite mijloace, dând naştere aşa zisei „Crize bisericeşti” din perioada 1909-1911, al cărei exponent este tocmai episcopul Romanului Gherasim Safirin, căruia îi este dedicat acest studiu.
  • Limba de redactare: română; engleză
  • Secţiunea: History / Istorie
  • Vezi publicația: Oltenia - Studii şi Comunicări
  • Editura: Publicat de: Muzeul Olteniei Craiova
  • Loc publicare: Craiova
  • Anul publicaţiei: 2019
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVI; anul 2019; seria arheologie-istorie
  • Paginaţia: 322-350
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  23 / 31   >  >|