Die Schmuckdepots des späten 2. Jahrtausends v. Chr. in Rumänien (Karpatenbecken)

  • TITLU în română: Depozitele de podoabe de la sfârşitul mileniului al II-lea î.Chr. din România (Bazinul Carpatic)
  • Subiect: În lucrarea de faţă, se studiază podoabele din depozite cu ajutorul mai multor tabele de combinare şi hărţi de răspândire. Având in vedere că brăţările constituie principala componentă a depozitelor, ornamentele acestora au fost clasificate în diferite tabele de combinare (vezi tabelele 1-3). Se poate observa că unele orna mente sunt asemănătoare, însă nu identice, aşadar au fost împărţite în două variante (vezi tabelul 3, varianta „a” – Uriu-Domăneşti şi „b” – Cincu-Suseni). După cum am amintit, se poate constata că brăţările şi alte podoabe purtate pe braţ (Armschmuck/-ringe) sunt cel mai des întâlnite în ambele serii (Uriu-Domăneşti şi Cincu-Suseni), însă acestea se evidenţiază faţă de celelalte artefacte îndeosebi în seria Uriu-Domăneşti (vezi Abb. 1). Pe lângă depozitele cu brăţări şi alte podoabe purtate pe braţ este prezent în perioada Cincu-Suseni şi un număr considerabil de depozite care conţin arme şi unelte (Werkzeuge/Waffen). Aşadar, în seria Uriu-Domăneşti catalogul de obiecte este mult mai variat decât în seria Cincu-Suseni, însă trebuie luat în considerare şi faptul că în prima serie amintită numărul de depozite este mult mai mare decât în a doua (vezi Abb. 1). Cele două perioade se separă astfel evident una de alta pe baza conţinutului depozitelor. Pe deasupra, trebuie luată la cunoştiinţă şi diferitele grupări de răspândire geografică. Analizând hărţile de răspândire, se poate observa că marea majoritate a depozitelor se află în nordul regiunii analizate în lucrare (Karte 1). Pe baza diferitelor forme de poadoabe se pot distinge aici două grupări de răspândire. Pe de o parte este vorba despre verigi (brăţări şi verigi de picior), care în cea mai mare parte sunt distribuite în partea nordică a regiunii (vezi Karte 4–5), iar pe de altă parte este vorba despre pandantive şi alte forme de podoabe (nasturi, saltaleoni etc.), poziţionate în partea de vest (harta/Karte 6). Nici majoritatea depozitelor care conţin apărătoare de braţ, ace şi/sau perle nu apar la nord de râul Someş (Karte 7). Acelea în care se regăsesc şi unelte sau arme sunt răspândite atât în nord cât şi în sud, în partea de vest apare doar un singur depozit (Karte 8). Luând aceste aspecte în considerare, se poate concluziona că aceste tipuri de răspândire geografică ar putea avea la bază printre altele şi obiceiuri regionale (vezi şi Karte 9). Pe hartă (Karte 1) se poate observa că obiectele celor două serii (Uriu-Domăneşti und Cincu-Suseni) se exclud, exceptând căteva depozite. Prin urmare, rămâne de gândit dacă cele două serii ar putea fi parţial interpretate ca şi fenomene regionale. Dat fiind faptul că este vorba doar despre depozite de podoabe (cu excepţia acelora care conţin şi arme sau unelte), cu un conţinut mai puţin numeros, poate fi vorba despre depozite depuse doar de o singură persoană, depunerea nefiind neapărat public efectuată. Atribuindu-se acestor podoabe în general un caracter feminin, se poate susţine că au fost depuse sub forma unui act religios de către femei pentru zeităţile feminine.
  • Limba de redactare: germană, română
  • Vezi publicația: Revista Bistriţei: RB
  • Editura: Accent
  • Loc publicare: Cluj-Napoca
  • Anul publicaţiei: 2014
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVIII; anul 2014
  • Paginaţia: 26-92
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  3 / 22   >  >|