Politica externă a României în percepţia cercurilor politice ruseşti la începutul secolului XX-lea

  • Subiect: În primii ani ai secolului al XX-lea se înregistrează o spectaculoasă cotitură în atitudinea presei ruseşti faţă de România. În ultimul sfert de secol presa rusească a manifestat preponderent opinii critice şi atitudini defavorabile,chiar ostile, faţă de români şi statul lor. Li se reproşa că au întors spatele fostului lor aliat din 1877, că regel Carol şi Curtea sa duc o "politică antinaţională" şi "antiortodoxă" prin alinierea la Tripla Alianţă, că în relaţiile externe "s-au înfeudat" Berlinului şi Vienei, că regele Carol de origine germană este un umil executant al voinţei celor doi împăraţi, Wilhalm II şi Francisc Josif etc. Clişeul cel mai frecvent reiterat era "ingratitudinea" faţă de marele aliat care în nenumăratele războaie antiotomane şi-a vărsat sângele pentru crearea statului român modern.vÎn ansamblu, rememorarea în 1902, după un sfert de secol, a faptelor de arme comune din 1877-1878 a prilejuit relansarea bunelor raporturi la nivelul caselor domnitoare şi a elitelor politice şi intelectuale din România şi Rusia la începutul secolului al XX-lea. "De câtva timp în urmă- scria o altă gazetă rusească- românii se poartă foarte simpatic cu noi, ruşii". E regretabil că pentru două decenii ni i-am îndepărtat prin decizia neinspirată din 1878 "când le-am luat judeţele sud-basarabene". "Chiar dacă i-am ajutat să obţină Dobrogea- continua autorul rus al unui ziar din acea vreme- probabil că trebuia găsită o altă soluţie decât aceea care i-a lezat în drepturile şi în orgoliul lor, reincluzând cele trei judeţe basarabene în imperiu".
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istorie
  • Vezi publicația: Revista Bistriţei: RB
  • Editura: Accent
  • Loc publicare: Cluj-Napoca
  • Anul publicaţiei: 2003
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XVII; anul 2003
  • Paginaţia: 235-239
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  18 / 46   >  >|