O măruntă populaţie balcanică din Banat, Craşovenii

  • Subiect: Sunt deopotrivă greşite părerile emise de unii cercetători care susţin originea etnică unică a Craşovenilor, fie că ei s-au oprit asupra celei bulgare, sârbeşti sau oricărd alta. Craşovenii constituie un mic popor aparte rezultat din amestecul câtorva neamuri, - între care Bulgarii, Sârbii şi Românii ocupă locul de frunte, iar Albanezii un loc secundar, - topite toate laolaltă în aşa măsură încât nu se mai pot deosebi la ei caractere etnice sau lingvistice care să-i diferenţieze pe unii de alţii. Toţi au acelaşi port, aceleaşi obiceiuri, acelaşi grai, aceaşi religie, arătând că topirea diferitelor componente s-a făcut atât de deplin, - cu toate că n-au trecut decât două-trei veacuri de trai împreună - încât se poate afirma că gruparea aceasta reprezintă o adevărată sinteză etnică, care poartă marca de popor deosebit, în c'ea mai mare parte de obârşie balcanică. Cadrul natural şi izolarea impusă de lipsa căilor de comunicaţie a silit colectivitatea celor şapte sate craşoveneşti la un trai limitat la regiunea respectivă, ceea ce a promovat şi a grăbit această sinteză. Ca dovadă, satele craşoveneşti mai depărtate, rupte de matcă, suferind influenţe etnice puternice de la neamurile înconjurătoare, n-au mai ajuns la această sinteză. Astfel, satele altădată craşovene : Alilamar, Ulma şi Izbişte s-au sârbizat complet, iar satele Slatina-Timiş şi Calina s-au românizat.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Balcania
  • Editura: Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Imprimeria Naţională
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1941
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: IV; anul 1941
  • Paginaţia: 503-529
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  7 / 9   >  >|