Natura moartă în opera lui Ştefan Luchian. Prima perioadă de creaţie (1890 – 1901)

  • Subiect: Prima perioadă a creţiei lui Luchian este cuprinsă între debutul său şi începutul secolului al XX-lea. Lucrările timpurii arată o influenţă de la Grigorescu, tehnicile academiste, viziune simbolistă, trăsături Art Nouveau şi subtile corespondenţe cu limbajul pictorilor postimpresionişti. În felul acesta Luchian este conştient de schimbările care aveau loc şi pe care le filtrează în acord cu sensibilitatea şi simţul său artistic. Analiza lucrărilor sale din acele timpuri sugerează influenţe dar arată şi particularităţile operei sale: sinceritatea, expresivitatea, tendinţa spre decorativ, relaţia potrivită între culoare şi schiţă. Adept al modernismului, Luchian face parte din mişcarea artişitlor independenţi care se îndepărtează de arta oficială, proclamându-şi propriile idei prin manifeste şi orientări stilistice prin expoziţii şi publicaţii. În anul 1901 boala care avea să-l chinuie tot restul vieţii începe să se acutizeze, provocându-i paralizie progresivă, artistul fiind nevoit să renunţe a mai picta peisaje. Retragerea între pereţii atelierului său îl determină să picteze scene de gen, în special picturile cu flori.
  • Limba de redactare: română (rezumat în engleză)
  • Secţiunea: VARIA HISTORICA
  • Vezi publicația: Acta Moldaviae Septentrionalis: ActaMS
  • Editura: Quadrat
  • Loc publicare: Botoşani
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XVI; anul 2017
  • Paginaţia: 355-364
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  29 / 47   >  >|