Der Nordwestern Dakiens vor den dako-römischen Kriegen

  • Subiect: În contextul cercetărilor privind epoca Latene târzie din nord-vestul Daciei un rol important revine studiului fortificaţiilor din regiune, care reprezintă una dintre cele trei mari aglomerări de amenajări de acest tip din interiorul bazinului carpatic şi care aveau rolul de a controla accesul dinspre vest şi nord-vest prin Porţile Meseşului spre depresiunea Şimleu – în care se află şi anticul Porolissum - şi de aici spe centrul Daciei. Avanposturile sale occidentale care blochează accesul pe valea Barcăului, supravegheată de cetatea de la Marca, sunt fortificaţiile de la Suşturogi şi Sacalasău Nou, în vreme ce accesul dinspre nord este posibil doar pe calea Crasnei, ocolind pe la vest Măgura Şimleului, iar dinspre nord, dinspre bazinele Crişului şi Agrijului, peste munţii Plopiş şi Meseş, prin Tusa şi Stârciu. Acest sistem defensiv are drept centru Măgura Şimleului, de unde drumul spre inima Daciei este controlat de înălţimile vulcanice Măgura Moigradului, Pomet şi Citera, de-a lungul văii Ortelecului. Se crede că acest sistem de fortificaţii s-a constituit între a doua jumătate a sec. II. î.e.n. şi începutul sec. II. e.n., dar succesiunea diferitelor faze de construcţie este cu neputinţă de reconstituit în cazul cetăţilor de la Şuşturogi, Sacalasău, Stârcu şi Tusa, încât doar cercetările de la Marca, Moigrad şi Şimleu pot aduce valoroase contribuţii la studiul acestei probleme. Cetatea de pâmânt şi lemn de la Marca, distrusă la începutul sec. II e.n., are cel puţin două faze de construcţie, prima nefiind incendiată, iar valul interior fiind refăcut cel puţin odată. Cetatea de pe Măgura Moigradului a fost fortificată în mai multe perioade (dacică, romană şi medievală) şi este situată pe un platou înconjurat de două rânduri de palisade legate cu bârne de lemn, care suprapun câteva locuinţe din sec. I. e.n. În valul cetăţii s-au găsit vârfuri de manuballista romane, care dovedesc distrugerea acesteia în cursul războaielor daco-romane de la începutul sec. II. e.n. Noile cercetări de la Măgura Şimleului au arătat că în perioada dacică clasică fortificaţia hallstattiană de pe platoul mijlociu al acesteia a fost refolosită prin ridicarea a trei valuri cu şanţ, menite să apere o clădire destinată unor activităţi metalurgice, în jurul căreia s-au descoperit şi complexe rituale. Înălţimile învecinate au fost şi ele fortificate, cu scopul de a supraveghea accesul spre acest loc: pe dealul Cetate se găseşte o fortificaţie ridicată abia după mijlocul sec. I e.n., deşi marea aşezare de la poalele acestuia debutează între sfârşitul sec. II. i.e.n. şi începutul sec. II. e.n. În spaţiul dintre cele două palisade ale fortificaţiei a funcţionat în a doua jumătate a sec. I. e.n. un atelier în care se turnau şi se băteau imitaţii din metal comun ale denarilor romani republicani. Fortificaţia cunoaşte 3-4 faze de distrugere, greu de legat de evenimentele politice ale epocii. Fără a se putea spune dacă fortificaţiile au existat cu siguranţă şi în sec. I. î.e.n., materialul descoperit sugerează totuşi o locuire în acea vreme, fiind posibil ca marea reamenajare - foarte probabil din a doua jumătate a sec. I. e.n. - să fi distrus fortificaţiile mai vechi, legate de fortificaţiile politice din vremea sau de dinaintea lui Burebista, care controlau comerţul din regiune. Evenimentele din a doua jumătate a sec. I e.n. ar putea fi legate de conştientizarea necesităţii de apărare a graniţei prin noi fortificaţii cu garnizoane permanente, de blocare şi supraveghere a accesului spre nucleul statului dac în condiţiile restrângerii teritoriului acestuia.
  • Limba de redactare: germană, română
  • Secţiunea: Studii şi articole
  • Vezi publicația: Sargetia. Acta Musei Devensis
  • Editura: Polidava
  • Loc publicare: Deva
  • Anul publicaţiei: 1995-1996
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVI-1; anul 1995-1996; subtitlu: Acta Musei Devensis. Volum dedicat împlinirii a 115 ani de la înfiinţarea muzeului şi a 60 de ani de la apariţia revistei „Sargetia"
  • Paginaţia: 257-263
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  23 / 56   >  >|