• Subiect: Prin prezentarea informaţiilor mai vechi şi mai noi, îmbinate cu constatări de ordin petrografic s-au putut face unele precizări topografice privind provenienţa pietrei şi implicit zonele de exploatare a acesteia în perioada romană. Piatra folosită la cele mai multe inscripţii şi sculpturi (care au constituit obiectul cercetărilor noastre de laborator) este de provenienţă locală, rareori transportate la distanţe de peste 20-30 km. Pe baza unor descoperiri epigrafice izolate lucrate în rocă locală s-au putut identifica unele cariere mai mici, cunoscute de altfel şi în literatura geologică de specialitate ca "exploatări foarte vechi", dar fără să se fi ştiut pînă acum că ele datează din perioada romană. Întrucît analizele efectuate ne-au arătat că nu toate probele se încadrează în tabloul petrografic al zonei în care s-au descoperit monumentele respective, trebuie să acceptăm şi ideea vehiculării pietrei şi la distanţe mai mari. Elaborarea unor concluzii de ordin istoric, tehnic sau statistic referitoare la transportarea acestei materii prime ar fi posibilă doar în cazul extinderii analizelor de laborator asupra unui mare număr de monumente şi construcţii de piatră, mai cu seamă în regiunile sărace în cariere de piatră.
  • Limba de redactare: română, germană
  • Secţiunea: Studii şi articole
  • Vezi publicația: Sargetia-Acta Musei Devensis
  • Editura: Publicat de: Tipografia Deva
  • Loc publicare: Deva
  • Anul publicaţiei: 1973
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: X; anul 1973; subtitlu: Acta Musei Devensis
  • Paginaţia: 105-130
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  6 / 33   >  >|