Noi informaţii asupra învăţământului din Valea Dunării în perioada interbelică (cazul aşezărilor Berzasca şi Belobreşca)

  • Subiect: Criteriile de evaluare ale procesului educativ aferent populaţiei infantile constituie un indicator concludent în analiza intelectului unei naţiuni. Odată cu înfăptuirea Marii Unirii de la 1918 era prioritară abordarea consolidării caracterului românesc, în special în zonele demografice duale, sarcină ce i se atribuia sistemului de învăţământ prin realizarea unei reforme educaţionale eficiente, moderne si cu rezultate durabile. Prin prisma informaţiilor derivate din statisticile aflate în fondul arhivistic şcolar interbelic, propun o cercetare comparativă a indicatorilor de instrucţie şcolară ale unităţilor de învăţământ din Belobreşca, localitate aflată în amontele Dunării, cu specific sârbesc comparativ, precum şi cea din Berzasca, aflată la extremitatea estică a Clisurii Dunărene, cu o populaţie majoritar românească. Punctul de pornire în evaluarea unui sistem educaţional face referire la evidenţierea, identificarea şi descrierea situaţiei demografice în funcţie de vârstă. Cercetarea analitică proiectată restrictiv doar asupra celor două instituţii vizate reliefează aspecte diferite în ceea ce priveşte statistica demografică, confesională, frecvenţa şi performanţa şcolară. Din punct de vedere al indicatorilor de evaluare şcolară, în Belobreşca s-a sesizat o frecvenţă crescătoare şi o performanţă şcolară descrisă de valori extreme. În extremitatea opusă a Clisurii Dunării, situaţia în cadrul unităţii şcolare din Berzasca, se desprinde ipoteza de continuitate şi stabilitate a procesului educaţional, redate de valorile constant ridicate ale indicatorilor de evaluare şcolară. Prin prisma comparaţiei datelor expuse cronologic din cele două locaţii situate în areale opuse, reforma învăţământului în Clisura Dunării a generat un impact diferenţiat în funcţie de zona de aplicare, reuşind să implementeze educaţia românească în zonele cu un caracter diluat românesc şi să densifice dorinţa accentuării românismului acolo unde acesta a dăinuit întotdeauna.
  • Limba de redactare: română, franceză
  • Secţiunea: Istorie. Studii şi articole
  • Vezi publicația: Sargetia. Acta Musei Devensis
  • Editura: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
  • Loc publicare: Deva
  • Anul publicaţiei: 2016
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VII; anul 2016; subtitlu: Acta Musei Devensis; In memoriam Téglás Gábor (1848-1916); seria nouă
  • Paginaţia: 333-346
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  19 / 26   >  >|